Donald Trump nota 8

Fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon, consideră că actualul lider de la Casa Albă ar putea câştiga şi alegerile prezidenţiale din 2020, chiar cu un scor mai mare decât cel din 2016. Bannon e și în spatele „Mișcării” împotriva birocraților de la Bruxelles și Strasbourg. În urmă cu câteva zile, Comisia Juridică din Camera Reprezentanţilor a lansat o investigaţie care îl vizează pe Trump, dar şi pe colaboratori apropiaţi ai acestuia, pentru presupuse acţiuni de obstrucţionare a justiţiei, corupţie şi abuz de putere. Comisia Juridică a transmis solicitări pentru oferirea de documente către 81 de persoane sau entităţi care au legătură cu Trump, oferind 18 martie drept termen limită pentru a răspunde. Investigația vizează un abuz de putere din partea lui Trump cu referire la campania elctorală și la construcția unui bloc de birouri și a unui hotel la Moscova. Democrații urmăresc să strângă probe pentru demararea procedurii de impeachment prin care să fie suspendat președintele Trump. Din punctul meu de vedere, nu vor reuși. America, sub Administrația Trump, a cunoscut o perioadă de dezvoltare și prosperitate, o creștere economică de peste 2,5% anual, o rată a șomajului de 3,9%, cea mai mică din ultimii 17 ani, reducerea deficitelor comerciale în relația cu China și Europa, ca rezultat al impunerii unor suprataxe vamale în relațiile comerciale cu cele două blocuri economice. Dar cele mai importante măsuri ale Administrației Trump sunt legate de reducerea fiscalității de la 35% la 21%, crearea a peste 3 milioane de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor populației clasei de mijloc. Realizari suficiente pentru ca Trump sa câștige en fanfare și cel de-al doilea mandat la Casa Albă.

România are o legislație draconică prin care îngrădește foarte mult posibilitatea partidelor noi și a candidaților independenți de a avea reprezentare în Parlamentul European. Conform Legii 33/2007, partidele politice, alianțele electorale și organizațiile aparținând minorităților naționale sunt obligate să depună la BEC o listă de 200.000 de susținători, iar candidații independenți o listă de 100.000 de semnături. Acest sistem, evident, profită partidelor mari, cu infrastructură și logistică în teritoriu. Principalii câștigători sunt PSD și PNL. Este o altă dovadă a frăției dinozaurilor din politica românească, în flagrantă contradicție cu practica și legislația europeană. În multe țări din UE, nu se cer liste cu semnături ca o condiție prealabilă a participării la europarlamentare. Aceasta este situația în Franța, Danemarca, Estonia, Letonia, Finlanda, Grecia, Portugalia, Cehia, Suedia și Slovacia. În alte țări, se cere o listă de semnături, dar la un nivel rezonabil: 30 în Marea Britanie și Olanda, 2.600 în Austria, 4.000 în Germania, 5.000 în Belgia, 10.000 în Polonia, 15.000 în Spania, 20.000 în Ungaria. După România, Italia cere cele mai multe semnături, respectiv 30.000, dar, totuși, cu 170.000 mai puțin decât în țara noastră!