Klaus Iohannis nota 6  

Nu pot să-i acord o notă mai mare pentru că a politizat subiectul legii recursului compensatoriu cu scopul de a distrage atenția opiniei publice de la alte subiecte mai importante și grave în consecințe, precum decizia CCR privind protocoalele sau refuzul său de a numi miniștri la Dezvoltare și Transporturi.

Ludovic Orban nota 6  

Precum ursul brun, a ieșit din bârlog după o lungă perioadă de hibernare și, până să se trezească la realitate, a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului care să ia în dezbatere amendarea sau abrogarea legii recursului compensatoriu. Opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, a politizat subiectul crimei de la Mediaș, pentru a distrage atenția opiniei publice de la recenta decizie a CCR privind protocoalele. Să nu uităm că legea recursului compensatoriu a fost asumată de Guvernul Cioloș în noiembrie 2016, ca urmare a unei decizii CEDO, și trecută prin cele două Camere ale Parlamentului. Mai mult decât atât, a fost declarată constituțională de către CCR. În toate țările civilizate, la o anumită perioadă de timp, Parlamentul, Guvernul sau Președintele dau astfel de acte de clemență. În toată lumea, cei care beneficiază de astfel de măsuri recidivează. În Europa, media recidivei este în jur de 20%, în România, sub 10%.

Curtea Constituțională a României nota 10  

Pentru decizia de a admite sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Indiscutabil, în ultimii ani, anumite instituții de forță și-au depășit limitele, atribuțiile și competențele constituționale și legale. Au interferat și, evident, că s-au înregistrat ingerințe în sfera de competență a altor instituții, puteri sau autorități. Protocoalele au încălcat grosolan Constituția și arată disfuncționalitatea unor instituții și lipsa unor pârghii de control reciproc între puterile statului. Aceste protocoale nu au făcut altceva decât să militarizeze actul de justiție. Nu există nicio scuză și niciun pretext spre a justifica o atare practică care pune sub semnul întrebării existența și funcționarea unui stat de drept și care a generat extrem de multe abuzuri și erori judiciare.

Cel mai discutat și disputat subiect al săptămânii a fost crima de la Mediaș, având ca autor un recidivist eliberat condiționat în mai 2018. Lumea s-a inflamat, iar opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, a politizat și speculat la maxim subiectul ca parte a unei strategii de a distrage atenția opiniei publice de la recenta decizie a CCR, prin care au fost declarate neconstituționale protocoalele semnate de Parchetul General cu SRI în 2009 și 2016, în urma cărora mii de persoane au fost cercetate abuziv. Trebuie să înțelegem cu toții că și persoanele condamnate sunt oameni și au o serie de drepturi, inclusiv acela de a fi eliberate condiționat la efectuarea unei fracții din pedeapsă. Conform art.100 din Codul Penal, condamnații la o pedeapsă cu închisoare mai mare de zece ani pot fi liberați condiționat după efectuarea unei fracții de trei pătrimi din pedeapsă. Marius Rusu, autorul crimei de la Mediaș, a fost condamnat în 2004 la o pedeapsă de 13 ani, echivalentul a 4.748 de zile.

Greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia riscă să declanșeze o criză fără precedent în sectorul energetic național. Ca urmare a epuizării stocului de cărbune, un grup energetic de 330 MW de la Termocentrale Rovinari a fost închis. Un al doilea grup e posibil să fie închis la noapte. Dacă minerii nu întrerup greva, deși a fost declarată ilegală de Tribunalul Gorj, activitatea CE Oltenia ar putea fi blocată.  Prezent la Târgu-Jiu, ministrul Anton le-a promis minerilor o creștere a salariilor cu 1.000 lei. Asta înseamnă peste 100 milioane lei în plus la fondul de salarii pentru o companie care, în ultimii cinci ani, a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde lei. Refuzând restructurarea de personal, optimizarea de costuri și retehnologizarea, statul condamnă CE Oltenia la faliment. Creșterea de peste patru ori în ultimul an, de la 5 la peste 20 euro certificatul CO2, va grăbi și mai mult acest deznodământ.

Trecerea la euro ar fi adus României un plus de stabilitate, credibilitate, forță și prestigiu. Dar cel mai mare câștig al adoptării monedei unice constă în profilarea și disciplinarea politicilor fiscal-bugetare și a comportamentelor sociale. Dacă am fi adoptat moneda unică din 2019, așa cum Guvernul României și BNR s-au angajat încă din 2015, astăzi guvernatorul Isărescu nu și-ar mai fi permis să eticheteze Ordonanța Guvernului 114/2018 ca fiind o trăsnaie și nici să sfideze Parlamentul țării prin refuzul de a da curs unei invitații a Comisiei Economice a Senatului.