Comisia Europeană (CE) îndeamnă România să respecte legislaţia Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte rambursarea taxelor de înmatriculare a autoturismelor percepute în mod necuvenit, în următoarele două luni, potrivit unui anunţ făcut joi. 

Ministerul Muncii transmite, joi, că a luat act de decizia comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Marianne Thyssen, de a declanşa procedura de infringement împotriva Austriei, pe tema indexării alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi. 

Emmanuel Macron nota 7  În Franța a început „Marea dezbatere naţională”, o strategie propusă de preşedintele Macron pentru găsirea de soluţii menite să dezamorseze criza „vestelor galbene”. Macron a trasat liniile roşii ale consultării populare, lăsând deschisă uşa pentru o serie de reforme importante, cum ar fi referendumul la iniţiativa cetăţenilor. Din dezbatere, care se va încheia la jumătatea lunii martie, vor lipsi subiecte controversate, precum avortul sau pedeapsa cu moartea. Din punctul meu de vedere, este doar un joc de imagine, care nu știu în ce măsură îl va mai putea salva pe Macron. E a doua tentativă de a tempera mânia manifestanţilor, rămaşi mobilizaţi în ciuda anunţării unui plan de 10 miliarde euro pentru susţinerea puterii de cumpărare a categoriilor sociale mai sărace. Consultarea a fost contestată chiar înainte de a fi lansată. „Vestele galbene” îi neagă orice legitimitate, precizând că adevărata dezbatere este acum „în stradă”. Ori, din punctul meu de vedere, reformarea unui stat nu se face în stradă și cu strada. De la apariția manifestanților, partidele au pierdut capital politic. Paradoxal, conform rezultatelor unui sondaj publicat miercuri, partidul lui Macron, La Republique en Marche (LREM, de centru), a crescut cu cinci puncte procentuale în decurs de o lună şi se situează din nou înaintea formaţiunii conduse de Marine Le Pen, Rassemblement National (RN, de extrema dreaptă), în perspectiva alegerilor europene. În ipoteza în care mișcarea „vestelor galbene” se va transforma în partid, LREM ar rămâne pe primul loc, cu 23%, iar RN ar ajunge la 18,5 %.

Klaus Iohannis nota 6  

Nu pot să-i acord o notă mai mare pentru că a politizat subiectul legii recursului compensatoriu cu scopul de a distrage atenția opiniei publice de la alte subiecte mai importante și grave în consecințe, precum decizia CCR privind protocoalele sau refuzul său de a numi miniștri la Dezvoltare și Transporturi.

Ludovic Orban nota 6  

Precum ursul brun, a ieșit din bârlog după o lungă perioadă de hibernare și, până să se trezească la realitate, a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului care să ia în dezbatere amendarea sau abrogarea legii recursului compensatoriu. Opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, a politizat subiectul crimei de la Mediaș, pentru a distrage atenția opiniei publice de la recenta decizie a CCR privind protocoalele. Să nu uităm că legea recursului compensatoriu a fost asumată de Guvernul Cioloș în noiembrie 2016, ca urmare a unei decizii CEDO, și trecută prin cele două Camere ale Parlamentului. Mai mult decât atât, a fost declarată constituțională de către CCR. În toate țările civilizate, la o anumită perioadă de timp, Parlamentul, Guvernul sau Președintele dau astfel de acte de clemență. În toată lumea, cei care beneficiază de astfel de măsuri recidivează. În Europa, media recidivei este în jur de 20%, în România, sub 10%.

Curtea Constituțională a României nota 10  

Pentru decizia de a admite sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016. Indiscutabil, în ultimii ani, anumite instituții de forță și-au depășit limitele, atribuțiile și competențele constituționale și legale. Au interferat și, evident, că s-au înregistrat ingerințe în sfera de competență a altor instituții, puteri sau autorități. Protocoalele au încălcat grosolan Constituția și arată disfuncționalitatea unor instituții și lipsa unor pârghii de control reciproc între puterile statului. Aceste protocoale nu au făcut altceva decât să militarizeze actul de justiție. Nu există nicio scuză și niciun pretext spre a justifica o atare practică care pune sub semnul întrebării existența și funcționarea unui stat de drept și care a generat extrem de multe abuzuri și erori judiciare.