Sâmbătă, 30 Martie 2019 02:00

Studiu istoriografic “Insula Ada-Kaleh în memoria colectivă a locuitorilor”

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Insula Ada-Kaleh, insula visului şi a uitării a avut un caracter oriental datorită misticului minaret al geamiei în vârful căruia se putea observa semiluna. Cu toate că a fost, timp  de secole un spaţiu în care s-au spiritualizat tradiţiile, simţirile şi faptele mai multor naţiuni, dar şi un teritoriu al apriegelor confruntări politice şi militare.

Până în acest moment acest subiect a fost doar în atenţia jurnaliştilor în căutare de subiecte neobişnuite şi al etnografilor  preocupaţi de tradiţiile alogenilor.

Doar două au fost încercările cu adevărat notabile de realizare a unor scrieri cu character monografic: 

- Monografia insulei Ada –Kaleh, publicată la Turnu Severin în 1936 de către imamul insulei Ali Ahmet. Această lucrare este restrânsă, de formatul unei broşuri însumând 87 de pagini , în care doar se schiţează istoria zbuciumată a locului, cuprinsul cărţii axându-se pe firava viaţă economică.

- The Iron Gates Complex Atlas, Bucureşti 1975, cuprinde un număr de 110 hărţi sinoptice generale ale zonei, referitoare la structura solului, floră, faună, bogăţii ale subsolului, ramuri economice, populaţie, care, în proporţie covârşitoare, fac referire la situaţia insulei cu puţin înainte de momentului inundării sale, lipsind aproape total datele care ar putea contura o imagine a vieţii economice ori spirituale a insularilor în perioada anterioară.

La acestea se adaugă articole din presa vremii ale sec. XX precum : 

- Ada-Kaleh Insula Cetate, în ziarul Poşta Informativă, 1-30 iunie 1931. În acest articol Păun I.Ioan prezintă aspecte geografice şi istorice ale insulei, dar şi modul în care se putea face ămbarcarea din Orşova pe Insula Ada-Kaleh :

“Pentru a putea merge la insulă, cu plecarea din Orşova, trebuie să te urci în barcă cu şalupa din port sau venind la gară, se ia şoseaua dinspre Vârciorova, ajungând în faţa insulei, aproape de pichetul de grăniceri Tache-Ionescu, cu barcagii Turci, contra unei taxe derizorii, se face cu barca drumul cât ,ai scurt pe apă până la micul debarcader al insulei, zidit pe ruinele cetăţii de odinioară, iar o potecă umbrită cu pomi duce spre interiorul insulei locuită de Turci”.

- Ostrovul mitologic: Ada-Kaleh, în ziarul Universul, aprilie 1932 scris de G. Lungulescu prezintă evoluţia istorică a numelui acestei insule: “Ea se numea Cotinusa, adică insula olivilor sălbatici, după cum ne spun poeţi ca Arien sau istorici ca Pliniu, Dionysiu Periegetul, Priscian şi alţii”.

- Un Buda mahomedan în insula Ada- Kaleh, în ziarul Universul, aprilie-mai ? 1932. În acest articol G. Lungulescu face o mică descriere a insulei, axându-se pe mărturisirea bătrânului şi învăţatului hoge Hafiz Uzeir despre importanţa mormântului venerat din parcul insulei. Mormântul este cel al lui Miskin Baba, ultimul prinţ Samanaid din Ada-Kaleh.

- Ada-Kaleh, Societate pe acţiuni, în ziarul Dimineaţa, 25 decembrie 1934. Acest articol face referire la Ali Kadri, preşedintele Societăţii Musulmana.

- Cariera unui barcagiu, în ziarul Dimineaţa, 25 decembrie 1934. În acest articol este relatată activitatea unui barcagiu raportându-se la condiţiile precare la care-i supunea Ali Kadri: “Bre Insuf,- i-am grăit, - Ali Kadri spune că v-a făcut la toţi stare! Cică acum câştigaţi 100.000 lei pe an!

continuare săptămâna viitoare

Citit 107 ori Ultima modificare Vineri, 05 Aprilie 2019 22:00