Sâmbătă, 11 Mai 2019 03:00

Nunta la români – obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În funcție de zona geografică a țării întâlnim o multitudine de obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă ce se țin mai ales pentru norocul și reușita drumului pe care tinerii căsătoriți încep a-l parcurge împreună. Altfel spus, aceste obiceiuri, tradiții și superstiții de nuntă se referă în principal la bunul mers al vieții tinerilor căsătoriți, belșug, voie bună, înțelegere și noroc.

Nunta sau căsătoria este al doilea cel mai mare eveniment din viața omului, după naștere. În viziunea populară nunta sau căsătoria este înțeleasă ca o trecere spre o altă etapă a vieții, etapă ce marchează intrarea tinerilor în viața socială, în rândul oamenilor.

Din cele mai vechi timpuri românului nu i-a plăcut să trăiască singur şi degeaba pe pământ. El a cinstit căsătoria, prin căsătorie a dorit să se integreze în comunitate şi să intre ,,în rând cu lumea”.

O nuntă la români presupune mult fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite. Acestea au pe de altă parte și rolul de a-i amuza atât pe miri, cât și pe nuntași. Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi.

Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale.

Fiecare nuntă este precedată de o cerere în căsătorie. Numai că până la cererea propriu-zisă a miresei, numită logodnă, conform tradiției mirele trebuie să ceară mai întâi permisiunea viitorilor socri. Acest obicei poartă numele de pețit. Viitorul mire va merge astfel însoțit de părinți și rude la casa miresei pentru a obține aprobarea părinților acesteia, astfel încât să se poată căsători cu aleasa inimii.

Feciorul mergea la pețit cu unul din părinți, ori cu un frate, ori cu o rudă apropiată. După ce tinerii confirmau că le place unul de altul, feciorul lua fata pe genunchi și o săruta de față cu părinții.

Odată primită binecuvântarea părinților, mirele va dărui viitoarei mirese inelul de logodnă, iar mai apoi aceștia vor trece la pregătirea propriu-zisă a nunții. Înainte de toate trebuie să-și aleagă însă nașii.

Astfel o altă tradiție obligatorie înainte de nuntă, extrem de importantă, este alegerea nașilor, viitorii părinți spirituali ai mirilor. Se spune conform tradiției că nașii vor juca un rol esențial în desfășurarea propriu-zisă a nunții, cât și în viața tinerilor căsătoriți, astfel că numirea acestora trebuie bine cântărită înainte. În alegerea nașilor trebuie ținut cont de asemenea și de îndatoririle financiare ce le vor reveni acestora. Cuplul de nași va plăti voalul miresei, lumânările și preotul care va oficia căsătoria. De altfel, nașul mare este cel care va oferi și cel mai mare dar de nuntă.

O nuntă cu tradiții și superstiții presupune respectarea anumitor practici și obiceiuri încă de la îmbrăcarea mirilor în hainele de ceremonie până la finalul petrecerii.

Astfel tradiția cere ca, înainte de a merge la casa nașilor și mai apoi la mireasa, mirele să fie gătit și aranjat de către cavalerii de onoare la casa acestuia. Tot aici conform tradiției mirele trebuie să fie bărbierit de către un prieten apropiat sau cavaler de onoare. Acest obicei simbolizează trecerea de la statutul de flăcău la cel de bărbat matur, însurat, cap de familie.

Odată gătit și aranjat mirele merge cu întreg alaiul de nuntă la casa nașilor. Acesta dăruiește nașei buchetul de nuntă, iar nașului îi pune papionul sau cravata la gât. Nașilor le revine datoria de a-i primi pe nuntași cu vin și bucate alese. După ce nuntașii au fost ospătați cum se cuvine, nașii iau lumânările de cununie, parura și voalul miresei și împreună cu întreg alaiul de nuntă se îndreaptă către casa miresei.

Aici nașa va ajuta mireasa să se gătească și îi va prinde voalul. În tot acest timp mireasa rămâne ferită de ochii mirelui, iar pe fundal se va auzi binecunoscuta melodie “Ia-ți mireasă ziua bună”. Moment emoționant, acest obicei de nuntă va smulge lacrimile celor prezenți, mai ales pe cele ale părinților și rudelor apropiate. De acum mireasa este gata să meargă împreună cu alesul inimii în fața lui Dumnezeu pentru a-și mărturisi iubirea veșnică.

După ce mireasa este gătită se va întâlni cu mirele care îi va dărui buchetul de mireasă și care o va putea admira îmbrăcată în rochia albă.

Împreună cu nașii și întreg alaiul, mirii vor merge mai apoi spre biserică, dar nu înainte de a rupe turta miresei, pe care nașa o va împărți celor prezenți, dar și de a juca hora miresei purtată cu trei pași înainte și trei înapoi conform tradiției populare. Tot acum mireasa trebuie să prindă în piept cocardele celor prezenți, începând cu mirele, nașii, părinții, apoi restul rudelor și prietenilor. Ca lucrurile să meargă mai repede, mireasa este ajutată și de către domnișoarele de onoare.

continuare săptămna viitoare

Citit 938 ori