Proiectul a fost criticat de preşedintele Klaus Iohannis, spunând că reducerile se fac “din pix” iar această decizie va duce la concedieri masive. Însă Ecaterina Andronescu susţine în continuare această schimbare, aşa cum a declarat recent la un post de televiziune.

“În Legea 1 din 2011 a existat această prevedere, adică sunt 20 de ore pentru ciclul primar, 25 de ore pentru ciclul gimnazial şi 30 de ore pentru ciclul liceal. De ce le-am modificat ? Pentru că ele creau o inflexibilitate. Aveai nevoie de o oră în plus în clasa a şasea, să spunem, sau a opta – nu puteai să depăşeşti cele 25 de ore. Actuala variantă a acestei iniţiative legislative asigură mai multă flexibilitate pentru că spune în medie 25 de ore, adică poţi să pui la clasa a cincea mai puţine ore, aşa cum este şi normal, pentru că sunt copii la 11 ani şi poţi să pui la clasa a opta ceva mai multe ore, 28 de ore sau chiar 30 de ore, pentru că au 14 ani şi au altă capacitate de a se adapta la acest program mai încărcat pe care îl presupune şcoala”, a declarat Andronescu la Digi24.

Întrebată cum vor fi afectate posturile cadrelor didactice, ministrul a răspuns că“legea spune că orele trebuie să fie folosite pentru predare, pentru evaluare, dar şi pentru asigurarea temelor sub supravegherea profesorilor. Dacă cineva nu va mai avea o oră de predare şi va avea o oră în care stă cu elevii să rezolve temele de acasă, eu cred că acest lucru nu trebuie nimeni să îl considere ca nepotrivit şi, dimpotrivă, o contribuţie la ce trebuie să dea şcoala drept rezultat”, potrivit aceleaşi surse.

Pe de altă parte, deşi se doreşte tăierea orelor, ministrul Educaţie vrea ca din semestrul al II-lea să introducă ore remediale pentru elevii care “au pierdut ritmul”, aşa cum a reieşit din evaluările naţionale de la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a.

O altă schimbare anunţată de Andronescu este introducerea unui examen de treaptă la finalul clasei a X-a. “Învăţământul obligatoriu nu se termină la clasa a opta. Învăţământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să ştim că am încheiat ciclul învăţământului obligatoriu. De ce nu avem? Pentru că, aşa cum ştiţi, după clasa a VIII-a sau evaluarea de la clasa a VIII-a, ca o moştenire a capacităţii, a examenului de capacitate, ne asigură separarea spre liceu sau şcoli profesionale, aceasta este, să spunem, argumentaţia evaluării de la clasa a VIII-a. Dacă se va accepta, pentru că, fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Şi dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani de zile, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani de zile, deci, am uşura examenul de bacalaureat prin această evaluare. Nu ştiu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă”, a spus Andronescu la Digi24.Printre noutăţile propuse de ministrul Educaţiei se numără şi introducerea Bacalaureatului Profesional, astfel încât elevilor de la filiera tehnologică să le fie mai uşor să obţină un loc de muncă.

La capitolul promisiuni, Ecaterina Andronescu vrea cursuri de formare pentru 55.000 de profesori, o tablă inteligentă în fiecare clasă şi tablete pentru copii.

În prezent se lucrează la o nouă Legea a Educaţiei Naţionale, care ar urma să fie trimisă în Parlament la finalul lunii martie.

 Patru miniştri ai Educaţiei într-un an

Nu ar trebui să ne mire schimbările din educaţie care se fac de la o zi la alta dacă privim puţin în urmă şi observăm că în anul 2018, sub guvernarea PSD, patru miniştri s-au perindat la conducerea ministerului, fiecare rămând în “istorie” prin măsurile controversate propuse. Primul a fost Liviu Marian Pop, zis şi “ministrul genunche”. Acesta s-a remarcat prin numeroasele gafe făcute, prin introducerea Compendiului la clasa a V-a şi a manualelor unice.

După Liviu Pop, la conducerea Ministerului Educaţiei a fost numit apoi Valentin Popa, rectorul Universităţii din Suceava. Şi acesta a devenit celebru prin greşelile de exprimare, primind porecla “ministrul pambligă”. În mandatul său elevii au început anul şcolar cu manualele unice pe bănci editate de Editura Didactică şi Pedagogică, cărţi ce s-au dovedit a fi pline de greşeli (geografie, biologie, istorie, etc.).

După ce Valentin Popa a demisionat, cea care a fost numită ministru interimar la Educaţie a fost Rovana Plumb. În cele 45 de zile de mandat ale acesteia s-a vehiculat introducerea testelor grilă în proporţie de 40% la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională din vară, fără o consultare în prealabil cu reprezentanţii părinţilor, profesorilor şi elevilor. Ulterior, în urma criticilor apărute în spaţiul public, Rovana Plumb anunţa că nu se face nicio modificare în structura subiectelor de anul acesta.
După interimatul acesteia, în luna noiembrie, ministru al Educaţiei a fost numită, pentru a patra oară, Ecaterina Andronescu.