Sâmbătă, 06 Aprilie 2019 03:00

Plantarea legumelor in solarii

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Parteneriat agreat de Direcția Agricolă Mehedinți


Perioada de producere a rasadurilor de legume pentru plantarile de primavara in solarii, se va efectua luand ca referinta data de plantare si varsta optima a rasadului. De asemenea se va tine cont de intervalul pana la recoltare, de hibridul cultivat si de regimul termic practicat.

 GHID DE PLANTARE A LEGUMELOR IN SOLARII

Specia legumicola ardei

  • varsta rasadului 60-70 zile
  • perioada de plantare 1-20 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 45-60 zile Specia legumicola castraveti
  • varsta rasadului 35-40 zile
  • perioada de plantare - intre 20 aprilie si 10 mai
  • intervalul pana la recoltare 40- 55 zile

Specia legumicola conopida

  • varsta rasadului 45-50 zile
  • perioada de plantare 1-15 martie
  • intervalul pana la recoltare 50-60 zile 

Specia legumicola dovlecei

  • varsta rasadului 35-40 zile
  • perioada de plantare 1-10 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 25-30 zile 

Specia legumicola gulioare

  • varsta rasadului 35-40 zile
  • perioada de plantare 1-15 martie
  • intervalul pana la recoltare 30-45 zile 

Specia legumicola patlagele vinete

  • varsta rasadului 60-70 zile
  • perioada de plantare 1-20 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 60-70 zile 

Specia legumicola pepeni galbeni

  • varsta rasadului 50-60 zile
  • perioada de plantare 15-20 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 60-70 zile 

Specia legumicola salata

  • varsta rasadului 25-30 zile
  • perioada de plantare 1-30 martie
  • intervalul pana la recoltare 30-50 zile

Specia legumicola tomate

  • varsta rasadului 60-75 zile
  • perioada de plantare incepand din 25 martie si pana in 5 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 70-80 zile 

Specia legumicola varza timpurie

  • varsta rasadului 45-50 zile
  • perioada de plantare pana in 5 aprilie
  • intervalul pana la recoltare 55-65 zile

Propolisul – Farmacia Stupului


Amestec de substante de consistenta rasinii, culese de pe cel putin 20 de specii de arbori, propolisul este pentru stup o adevarata bariera de protectie. De altfel, cuvantul propolis vine din greaca si inseamna „partea dinaintea cetatii”.

El a fost denumit asa de catre invatatii greci care, observand cum isi construiesc albinele stupul, au ajuns la concluzia ca aceasta substanta joaca rolul de pavaza impotriva agresorilor externi, propolisul facand din stup o adevarata cetate.

Propolisul este un produs apicol primar cu o compozitie deosebit de complexa provenit din prelucrarea de catre albine a unor substante rasinoase aromate, plastifiante, de pe muguri si alte parti ale plantelor la care ele adauga secretii glandulare, ceara si resturi de la ingerarea polenului.

Daca ceara este considerata material de constructie pentru cuibul familiei de albine, propolisul este liantul, materialul de cimentare, de finisare a fagurelui. El este folosit de albine la etansarea crapaturilor, la lipirea sau fixarea ramelor si podisoarelor, la lustruirea peretilor stupului si a celulelor fagurilor, la acoperirea daunatorilor.

Recoltarea propolisului

In afara de metoda clasica de recoltare prin razuire cu dalta sau alte obiecte ascutite, se mai pot folosi unele tehnici simple de sporire a productiei de propolis. Utilizand colectorul de propolis se pot obtine circa 300 de grame de la fiecare familie de albine. Colectorul se compune din trei piese: un gratar, distantator ce se aplica peste spetezele ramelor stupului, o tesatura sau plasa din material plastic cu ochiuri de 1,5x1,5 mm si o panza de bumbac (panza colectoare).

Citit 108 ori