Cel mai harnic primar

”Isverna este formată din 8 sate și 2 cătune. Foarte important este că în Isverna este cel mai înalt vârf al munților Mehedințiului, ajunge până la 1466 m. Poiana Beletina este după cum bine știți monumentul UNESCO al naturii, unul din cele mai frumoase locuri din România, care adăpostește acolo ”piatra ca vaca”, vorbim de un cap de vacă sculptat în piatră. Talpa lui Novac – conform legendei care spune că acolo trăiau uriași, ce călcau din vârf în vârf, rămânându-le amprenta tălpii pe acele vârfuri, merită vizitată.

Peșterile cu intrări secrete, în care s-au găsit comori, inclusiv astăzi se mai caută. Sfeșnice dacice - acesta este un tip special de artefacte dacice. Şfeşnicele aveau partea superioară adâncită, picior, şi o bază pătrată sau rotundă, ajungând până la ca. 20-25 cm. Unele prezintă protuberanţe în jurul buzei, altele au cupa împărţită în patru şi înconjurată de canale concentrice. S-au descoperit şi astfel de sfeşnice cu cupa ovală şi cioc pentru turnarea substanţelor inflamabile. Acest tip de instrumente de iluminat sunt o influenţă grecească, în interiorul arcului carpatic dacii folosind opaiţe de influenţă romană.

Este o zonă potrivită în special pentru drumeții, crosuri sau competiții cu biciclete ( așa cum avem deja – se numește MTB) sau cu motociclete, stâne ecologice, etc. Să ne amintim că acum 20 de ani în urmă erau cel putin 20 de stâne, iar acum mai sunt doar 3.

Datorită râului Coșuștea ce izvorăște de lângă satul Giurgiani, fiind totodată cel mai mare râu din zona Mehedințiului, apoi Cheile Coșuștei despre care știm că este o rezervație naturală întinsă pe o suprafață de 50 hectare, ce a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare jurasice de apele râului Coșuștea formată din abrupturi stâncoase, grohotișuri, peșteri, doline, lapiezuri și văi, cu floră și faună specifice Podișului Mehedințean, să nu uităm de Poiana Beletinei care are 1200 m altitudine, numită de localnici Poiana Beletina, Bilitin sau Belentina. Spre sud-est este mlăştinoasă şi apa se duce printr-o peşteră de vreo 10 m lungime.”

Balaci Marian candidatul PNL pentru Isverna cu experiență, curaj și dragoste pentru Isverna, are capacitatea să dezvolte această zonă cum nu a fost dezvoltată în ultimii 30 de ani. ” În ultimii ani s-a investit puțin, dar foarte puțin în infrastructura și doar câteva sate au rețea de apă.
Toți cei ce mă cunosc știu că pasiunea mea este fotbalul. Am trecut pe planul second fotbalul, pentru că a apărut o nouă provocare și anume turismul. Asta pentru că deja fac turism de peste 5 ani și știu foarte bine ce înseamnă și ce presupune. Această activitate este mai mult decât de success, deoarece am primit o varietate de turiști străini, spre exemplu: Libia, Belgia, Franța sau Germania, știți de ce? Pentru că aceștia au auzit că există ”un colț de rai”.

Am demonstrat deja prin aportul direct ce l-am adus comunei, construind o pensiune ( jumătate din bani au provenit din fonduri europene, celaltă din fonduri propria, mai exact credite la bănci) că prin curaj putem să ducem comuna Isverna la un nou nivel de trai. Toate investițiile pe care le vreau face, vor fi desigur realizate prin fonduri europene. Iar la capitolul acesta, am experința proiectului personal de bune practici. Au fost desigur și cu siguranță vor mai fi, obstacole sau dificultăți, dar acum avem exercițiu și știu că prin luptă, sacrificiu, cu timp, cu bani, cu determinare și perseverență, vom putea depăși absolut orice.”

Agricultura ocupă un loc fruntaș în Isverna ne spune Balaci Marian candidatul PNL, deoarece sunt multe hectare de pășune, localinicii cresc animale în special vaci, capacitatea maximă poate fi de peste 10 vaci / familie, însă acum media nu depășește 1 vacă maxim 2 / familie, stânele de oi trebuie să crească și acestea, de la 100 de oi cât sunt acum va trebui să se ajungă la 1000 de oi.

”Pentru ca agricultura și creșterea animalelor să sporească, este nevoie de o fabrică de prelucrare a laptelui și binențeles o piață de desfacere. Desigur avem încă 4 produse pe care ne putem baza: căpșune din care să facem dulceață, cartoful de Isverna , palinka de Isverna și cascada Isverna ( ce este cu mult mai mare și mai frumoasă decât cea care este promovată în CS).

La Busești este un lac fără fund, o poveste spune că acolo există un loc unde miroase a sulf, am luat câteva probe de apă și nămol să identific dacă nu cumva această apă are proprietăți curative. Eu cred că trebuie să investim puțină atenție, să încercăm să ne legăm de absolut orice ar putea aduce plus valoare. Trebuie să vă spun că aici pe Cheile Băluței, s-a filmat „Dacia”, filmul în care a jucat Sergiu Nicolaescu cu Florin Piersic, s.a.m.d.

Pentru fiecare sat avem în plan cel puțin un obiectiv turistice, spre exemplu: în Turtaba credeam că nu avem vreun obiectiv turistic, însă am primit un manuscris, ce spune că pe un deal există o formă specială, care practic provine de la o cetate dacică sub denumirea de Tândava. Am chemat specialiști arheologi pentru măsurători, acum așteptăm răspunsul acestora.

Foarte important pentru Turtaba să desoperim că pe acel deal se află aceasta ruină, indiferent de dimensiuni , se transformă automat într-o oportunitate turistică.
În Cerna- Vârf, se spune că există 2 peșteri, însă nici până acum nu avem o claritate despre care dintre cele 2 este vorba, că ar avea tezaurul Serbiei îngropat. Desigur că legenda spune că toți cei care au ascuns aurul acolo au fost otrăviți. Este o locație denumită ” La morminți” , unde se vâd niște crestături în pământ, acolo se spune că sunt îngropați cei 35 de sârbi. Din nefericire acum nu se mai disting cele 2 peșteri, însă mă gândesc cât de repede am putea transforma zona într-un obiectiv turistic.

Pentru Isverna și Giurgiani sunt o sumedenie de obiective turistice, cum ar fi Poiana Beletina, peștera Isverna, monumentele sau bisericuțele din lemn ce sunt monumente istorice, cascada ce se formează dintr-un izvor ce iese dintr-o peșteră aflată deasupra de satul Giurgiani și are aproximativ 80 metri cădere.

La Seliștea avem morile de apă, un drum ce duce spre Valea Cernei, avem un academician istoric Dumitru Tudor, acesta este primul om din România ce a cartografiat Oltenia, iar casa acestuia se poate transforma în casă memorială. Iar pentru iubitorii de istorie, cred că ar fi nemaipomenit.

În Nadanova Tudor Vladimirescu a avut prima stupină. În podul bisericii din Nadanova, s-a găsit prima carte despre așezământul Bucureștiului de la 15.. în prezent documentul se găsește la Muzeul Național. Doar Nadanova are un teren cu gazon natural, care acum este distrus la fel ca și școala. Vă spun că și aici putem să transformăm din distrus în miraculos.
Cea mai rapidă metodă prin care Isverna să fie cunoscută și dezvoltată la nivel național și de ce nu la nivel internațional este turismul. Un altfel de turism, pentru că avem zeci de obiective turistice, vă dau câteva exemple: biserici vechi de peste 200 de ani ce au devenit monumente istorice, din nefericire acum sunt în paragină, dar desigur foarte ușor pot fi cuprinse într-un circuit turistic, avem mori de 380 de ani, ce sunt întreținute doar de 1 familie din sat, cărora le mulțumesc pe această cale pentru devotement. Sunt singurul din Mehedinți ce face turism sportiv de calitate. Din pacate Autoritățile Locale și Judetene nu au înțeles să se implice în promovarea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic ridicat, precum Clisura Dunării,Isverna cu zona de nord a Mehedințiului, Muzeul Porțile de Fier,etc.

Avem totuși o arie foarte dezvoltată, sau mai bine spus cea mai devoltată din județ și anume folclorul. Cei mai cunoscuți artiști din Mehedinți sunt din Isverna, câteva exemple sunt: Domnica Trop, Petrică Mâțu Stoian, Angelica Stoican, Niculina Stoican, Mărioara Triță Crăiete, Aura Stoican, Delia Barbu și mulți alții.

Trebuie să va spun despre Hora Satului, acest eveniment se desfășoară în fiecare sâmbătă din săptămână, iar Isverna este singura localitate care desfășoară astfel de evenimente periodice. Ar fi deosebit de benefic ca Hora Satului sa fie cunoscută și pentru turistii ce ne pășesc pragul comunei Isverna indiferent dacă sunt români sau străini, pentru că doar așa pot sa vadă și să se bucure de porturile noastre populare. Imaginați-vă cum ar fi ca această Horă și nu numai, să se desfășoare într-un cămin cultural, care să fie amenajat în funcție de tematica sau activitatea ce se desfășoară.
Un alt proiect de anvergură ar fi un spa – pe raza județului nu există, deocamdată, dar înainte trebuie pus la punct rețeaua de canalizare care acum nu există.
Educația este ”la pământ” în acest moment, din nefericire copiii ce vin la școală sunt nevoiți să vină în 2 schimburi, sunt ”obligați ” să suporte mirosul înțepător de vopsea, praful și mizeria de la constructori (și în zi de astăzi se fac așa-zise modernizări), nu există cancelarie, iar toaletele nu sunt funcționale. Nu este o grădiniță utilată sau un parc unde să desfășoare orele de educație fizică.

În aceeași situație este și sănătatea, nu avem un medic de familie permanent, care să vină la cabinet în fiecare zi, așa cum se întâmplă în alte comune. Cele mai apropiate cabinete unde sunt medici zilnic, ar fi la distanțe destul de mari.

Foarte importantă este piața de desfacere pentru locuitorii comunei Isverna, ce sunt producători, dar și pentru cei ce urmează să devină. Modalitatea cea mai ușoară de expunere a produselor lor este prin inițierea unui târg al comunei Isverna, târg care acum nu există. Iar producătorii noștri sunt obligați să meargă până la Baia de Aramă 21 km sau până la Tr Severin 61 km.

După cum bine știți, avem un Festival intitulat Sărbătoarea Liliacului – ce se desfășoară la sfârșitul lunii mai, dar pe lângă acest festival, mai putem crea sau consolida un Festival sau un eveniment specific anual, prin care putem să sărbătorim localitatea Isverna, cu tradițiile și obiceiurile, așa cum toate sau aproape toate comunele și orășelele au.”

”Pentru fiecare sat în parte se poate crea un eveniment pentru a aduce oameni în Isverna, pentru că avem foarte multe de oferit, iar noi oferim garanția calității.” spune candidatul PNL Balaci Marian, iar uitându-ne la el, vedem cum își imaginează tot ce ne povestește despre obiectivele ce le poate pune în practică prin curaj, determinare și perseverența caracteristică unui antreprenor de success.

Ca viitor primar din partea PNL – vreau să ofer 1000 de mp cu utilități aferente precum apă și curent, cu 2 condiții și anume: construcția ce urmează să o facă sa aibe cel puțin 6 camere cu băi și balcoane proprii, iar cealaltă condiție este să angajeze 2 oameni din localitatea noastră. Nu trebuie să plătească nimic (aici vorbim despre impozite sau alte taxe) până încasează prima factură. Pentru mine este foarte foarte important că dezvoltând zona, practic opresc emigrarea, nevoia localnicilor de a merge în străinătate se oprește, datorită programelor ce le vom pune în practică pentru ei. Vreau ca toți localnicii din Isverna să vină acasă, iar această doleanță ar trebui să fie a tuturor românilor, să aducem oamenii acasă, pe salarii corecte, pe muncă corectă și să fie mândri că sunt la ei în comunitate.

Concluzia este că va trebui să prioritizăm toate aceste programe ce implică crearea de locuri de muncă, posibilitatea ca tinerii să dezvolte întreprinderi mici si mijlocii și un aspect foarte important este că prin aceste programe diminuăm emigrarea, putând să păstrăm copiii și nepoții acasă, nu uităm de sănătate și educație, iar în ordine cronologică ar trebui să ne ocupăm astfel: - Școli, grădinițe, parc de recreere și distrcție pentru copiii și adulții comunității, teren de fotbal, tenis, sau baze sportive într-un cuvânt, cămine culturale, nu trebuie să uităm turismul pentru că acesta este singurul ce poate să dezvolte puterea de cumpărare a zonei și să o ridice. Aici desigur putem să modernizăm cele mai reprezentative monumentele istorice. Există posibilitatea să creăm o țesătorie de ii, asta pentru că majoritatea femeilor din comună știu să țese și să coase.

Cu toată capacitatea mea îmi voi canalizea atenția pe comuna Isverna, în a o transforma în una din cele mai frumoase comune de la munte, din România sau de ce nu din Europa. Vreau ca oamenii ce ne vizitează să o facă cu drag, fotografiile pe care aceștia le fac, știți că „fac cât o mie de cuvinte”. Știu că va fi o luptă de a schimba mentalități, oamenii au devenit neîncrezători, iar acum pe bună dreptate, cred că s-au săturat de promisiuni deșarte. Trebuie să luptăm cu sistemul – nu să-l lăsăm să ne învingă, ci să facem diferența prin acțiunile sau activitățile noastre zilnice, să le arătăm că se poate, căci dacă noi putem – înseamnă că se poate.

 

balaci marian 01               balaci marian 02

Comuna Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simpla denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în sud-estul județului Mehedinți. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac parte din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică, zonă ce favorizează croazierele pe Dunăre.

Accesul către comuna Gârla Mare este asigurat, în principal, de drumul național DN56C Salcia – Gârla Mare – Gogoșu. În prezent, populatia comunei este de 3256 locuitori.
Ca amplasare, localitatea Gârla Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80 km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Forma predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare are ca obiective turistice pitoresti, printre care: Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfantului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, exista siturile arheologice aparținând culturii Gârla-Mare. Cultura Gârla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimeste prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui tezaur de obiecte de podoabă, asemanatoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Țigănași.

Cultura Gârla Mare apare a fi plasată în mijlocul culturilor indoeuropene descrise de Gimbutas. Cultura Gârla Mare are un caracter vechi european, moștenind trăsături direct din neo-eneoliticul local.

” Încep prin a vă spune că m-am născut în Gârla Mare și probabil că știți deja cât de important este pentru un candidat să fie băștinaș. Sunt jurist de profesie, astfel, știu atât să interpretez cât și să aplic o lege. Pentru funcția de primar aș spune că de aici începem, să știm să respectăm și să aplicăm legea.
Fiind candidat din partea partidului PNL, sunt convins că prin experiența ce o am, pot cu o foarte mare ușurință să dezvolt comuna Gârla Mare prin câteva obiective importante, necesare locuitorilor comunei.

Prin amplasamentul pe care Gârla Mare îl are pe malul Dunării, se poate dezvolta tursimul prin crearea de pensiuni oferind din partea primăriei o cotă de teren pentru construcția de pensiuni sau case de vacanță. Desigur ca primar din partea PNL, putem amenaja un spațiu destinat sporturilor nautice și pescuitului sportiv, precum și amenajarea unei plaje. Desigur prin GAL-uri putem atrage diverse proiecte europene de dezvoltare rurală și turistică.

O altă atracție turistică poate fi inclusiv Aria Naturală Protejată Gruia. Teritoriul sitului este acoperit în proporție de 35% de păduri de foioase, 24% păduri “de tranziție” spre tufărișuri, 21% mlaștini, 8% râuri și lacuri, 8% pășuni, pe lângă care mai apar suprafețe cu vii și livezi precum și terenuri arabile, aceste locuri pot fi vizitate dacă dezvoltăm un Centru de Informare Turistică.

Datorită localinicilor ce se ocupă atât de apicultură cât și de culturile de legume, ar fi mai mult decât indicat să le creăm o piață de desfacere, printr-o fabrică de procesare a acestora.

Pentru susținerea tinerilor fermieri ce se ocupă de cultura cerealelor, ca primar din partea PNL, putem deschide alte proiecte europene pentru dezvoltarea acestor mici întreprinzători, deoarece în comună avem deja spații pentru depozitare a acestor cereale.
Ca exemplu de urmat este ferma agricolă ce o avem în comună, exact ca această fermă, se mai mai pot deschide cel puțin încă două, deoarece avem în plan ca prioritate un sistem de irigații, despre care bine știți că nu mai funcționează de cel puțin 15 ani.

Putem avea mai multe activități culturale, prin aducerea unui ansamblu folcloric, de pe raza județului pentru a avea și noi, așa cum au și alte comune, un festival bazat pe tradiții și obiceiuri.

În centrul comunei lângă șoseaua principală se află construită în aceeași curte cu Biserica parohială și Biserica Pogorârea Sfântului Duh, monument istoric, nimeni nu a avut bunăvoința în a recondiționa acest lăcaș.

Din sinodicul întocmit de Pr. Nicolae Blujdescu, care a păstorit din 1911 și i-a întrebat pe cei bătrâni, reiese că această biserică este clădită pe temelia altei biserici mai vechi, motiv pentru care poartă două hramuri “Pogorârea Sfântului Duh” și “Sfânta Troiță”.

Conform pisaniei bisericii, piatra de temelie a fost pusă în 1836, iar construcția a fost finalizată în 1838. Biserica este construită din cărămidă arsă cu mortar de var, acoperită cu țiglă, având formă de corabie. Imaginați-vă cum ar arată recondiționată? ” – ne spune candidatul PNL Valentin Cârlig.

”Drumul spre cimitir a devenit de-a lungul timpului o corvoadă pentru toți locuitorii comunei Gârla Mare. Acest aspect este prioritar pentru mine, însă nu mă opresc doar la infrastructură, deoarece și întreținerea acestuia este necesară.

Sănătatea ocupă un loc fruntaș în obiectivele ce mi le-am propus, astfel că un centru de îngrijiri paleative, ar fi exact ce are nevoie fiecare familie din comuna noastră. Îngrijirile paliative sunt acordate bolnavilor si constau în punerea sub oxigen, administrarea de analgezice, în schimbarea poziţiilor bolnavului, în administrarea de medicamente, sustiterea psihologica împotriva anxietăţii, a depresiei, a fricii, etc.

Căminul cultural poate fi transformat de fiecare dată când organizăm evenimente, precum nunți, botezuri, pomeni, festivaluri, baluri, etc. Iar, dacă tot am spus de pomeni ar putea fi mai mult decât indicat să avem o capelă, ce va fi amplasată în apropierea bisericii.” - Valentin Cîrlig - candidat PNL.

Să nu uităm: În fiecare moment deciziile pe care le iei pot să-ți schimbe cursul vieții pentru totdeauna. (Tony Robbins).

Acum este momentul să ne dorim mai mult și mai multe prin candidatul PNL - Cîrlig Valentin, cu dumnealui putem să accesăm toate nevoile noastre.

Comuna Tîmna se află situată la o distanță de 35 km de Dr Tr seveerin și 13 km de orașul Strahaia. Având 11 sate în componență , cu număr total de locuitori de 3180. Este o zonă de deal unde se cultivă: vița de vie, pomi fructiferi și sunt mulți fermieri ce se ocupă de creșterea animalelor.

Biserica, monument istoric, cu hramul „Sfântul Nicolae”, din centrul de comună, construită între anii 1801-1808 de boierul Gheorghe Isvoranul și soția sa Bălașa, pe o movilă ovală, pe locul unei biserici vechi din lemn. Cealaltă biserică monument istoric se află în satul Valea Ursului, datează din secolul XVIII, are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și nu mai este folosită pentru serviciul liturgic.

Comuna Tîmna are o legendă care spune că cine se naște și crește în această comună primește titlul de Fiu al satului. Candidatul Ciocîrlan Daniel este singurul viitor primar cu acest titlu. Până acum niciun primar nu a obținut acest titlu deoarece nu a provenit din urbă. D-nul Ciocîrlan Daniel a primit și o ”moștenire” din partea celui ce fusese primar până în toamna lui 2017 (Cioară Ion) ce constă în 9 proiecte – programe cu finanțare deschisă, doar pentru a fi derulate.

Din nefericire actualul primar nu a știut să gestioneze cele 9 programe primite din partea fostului primar Cioară Ion. Însă Ciocîrlan Daniel – viitorul primar al comunei din partea PNL , va beneficia de experiența fostului primar Cioară, deoarece are curajul și determinarea necesară să modernizeze comuna așa cum s-ar bucura toți locuitorii acesteia.

Cele 9 programe despre care vă spuneam sunt multe, dar o sa enumerăm parte din cele mai importante. Primul ar fi modernizarea târgului comunal cu o valoare de 62.000 euro , bani primiți prin GAL Șimian. Acest program era conceput pentru producătorii și comercianții comunei Tîmna cât și pentru comunele limitrofe. Tîrgul s-ar fi deschis în fiecare vineri din săptămână, aici ar fi trebuit să se aducă fel de fel produse autohtone. Din nefericire actualul primar a renunțat la acest program pentru a achiziționa un tractor. Însă benefic pentru comună ar fi fost acest târg, pentru ca cetățenii să nu se deplaseze până în orașele cele mai apropiate.
Noul primar Ciocîrlan Daniel promite relansarea acestui program ce vine în slujba locuitorilor din Tîmna.

Un alt program important de realizat este alimentarea cu apă sat Plopi – Satul Plopi a rămas unul din satele din comuna Tîmna ce nu are alimentare cu apă curentă. Iar cetațenii din Plopi se alimentează cu apa din satul vecin Colareț ce se află la o distanță de 2 km. Aceștia merg cu măgarul, cu carul sau cu căruciorul să aducă apă în gospodarie. Lipsa de umanitate se vede foarte clar din partea actualului primar.
Doar tânărul primar Ciocîrlan Daniel va aduce apa curentă nu doar în satul Plopi ci și în celălalte 7 sate.
Asfaltare drumului communal Valea Ursului pe o distanță de 2,6 km. Este absolut necesar demararea acestui proiect, deoarece drumul până la biserică și la cimitirul sătesc se face anevoios pe timpul ploios sau de iarnă.
Asfaltare drum communal Fața Cremenii – Cremenea - pe o distanță de aprox 4,5 km. Este un drum ce face legătura cu comuna Voloiac, atât cu biserica cât și cimitirul.
Drumul communal Pavăț – aprox 2,2 km – un drum ce prespune asfaltarea drumului ce duce la biserică și cimitir.
Dispensarul uman și veterinar, aici vorbim despre cabinetele medicale stabilite în comună. Medicii pot să-și exercite meseria în dispensare moderne, acum însă situația este dramatică pentru aceștia.
Podul peste râul Hușnița ce face legatura între Tîmna și Voloiac: acest pod scurtează distanța locuitorilor din Voloiac și Tîmna. Având aun astfel de pod, s-ar putea utiliza și de mijloacele de transport. În prezent se ocolesc 25 km.
Educația este la fel de importantă precum sănătatea.Modernizarea școlii cu clasele I-VIII și grădinița din Valea Ursului: acest program a fost început de pe vremea d-nului Cioară, însă nefinalizat nici până în prezent. Acest program însemnă pentru localnicii ce duc copiii în această școală: apa curentă, grupuri sanitare, încălzire termică și dotările pentru procesul educațional în bune condiții: bănci, scaune, termopane, etc.
O altă școală ce trebuie să intre în modernizare este școala Plopi cu clasele I-IV și grădinița. Nici aceasta nu este finalizată, deși a început derularea proiectului de pe vremea d-nului Cioară.

În plus față de aceasta ”moștenire” tânărul Ciocîrlan Daniel, va continua alimentările cu apă în cele 7 sate în care nu există încă, precum Adunații Teiului, Boceni, Pavăț, Fața Cremenii, Cremenea, Plopi, Colareț.

Datorită pregătirii sale și priceperii, aceste modernizări de drumuri comunale: Manu, Izvorălu, Cremenea, Valea Ursului, nu vor fi un impediment pentru îndeplinire.

Desigur, că se poate înfința o bază sportivă, pe o suprafața de 10.000 mp2, unde se vor desfășura activități precum: fotbal, handbal, volei și diverse întreceri sportive. Sala acestei baze va fi utilizată pentru activități de divertisment pentru localnici.

Școlile ce sunt închise se vor transforma în cămine culturale, unde tânărul primar Ciocîrlan Daniel va desfășura fel de fel de hore, festivaluri, seri distractive cât și evenimente precum: nunti, botezuri, pomeni, etc.

Ciorcîrlan Daniel dorește să își consolideze o echipă de oameni la fel de ambițioși și tineri precum este el, cu care să pună în aplicare programul pentru funcția de primar al Tîmnei.
Să nu uităm: „Dacă nu ne schimbăm, nu creștem. Dacă nu creștem, nu trăim cu adevărat.” – Gail Sheehy