Politic

Politic (115)

La presiunea companiilor de taxi și in urma repetatelor proteste ale taximetriștilor, Guvernul a adoptat pe 29 martie OUG pentru modificarea Legii 38/2003, ce reglementează transportul în regim de taxi şi închiriere. Noile reglementări au intrat in vigoare azi. Odată cu eliminarea sintagmei „în mod repetat” din Legea 38/2003, agenții de la Rutieră nu vor mai trebui să demonstreze caracterul repetat al abaterii, ci pur și simplu vor aplica sancțiuni, adică amenzi usturătoare, de până la 5.000 lei, și ridicarea plăcuțelor de înmatriculare ale autovehiculului folosit în serviciul de ride-sharing sau car-sharing. În 2018, peste 3 milioane de români au optat pentru transportul cu Uber, Taxify sau Clever. O modalitate de transport modernă, civilizată, accesibilă și fiscalizată. În mașinile Uber, Taxify sau Clever nu dai peste un sconcs certat cu apa și săpunul, peste un șofer care fumează sau chiar îți vorbește urât, dacă nu îi convine de mutra ta, ori peste altul care îți refuză comanda dacă nu te înțelegi la preț sau la bacșiș. Din păcate, industria de taxi a rămas nu doar cu o flotă învechită, dar și cu o mentalitate retrogradă. Și de data aceasta, Guvernul a cedat presiunilor companiilor de taxi, campioane ale evaziunii fiscale, cărăuși de voturi, votanți și bani negri pentru partidele aflate la guvernare. Faptul că ordonanța a fost dată în plină campanie electorală probează de la sine o atare ipoteză.

Mai mult timp în trafic, mai mulți nervi, mai multă poluare

Deja se văd efectele modificărilor aduse Legii taximetriei. Azi, în București, a fost un trafic infernal. Cei care constant apelau la Uber sau Taxify au fost nevoiți să-și scoată mașinile din garaj. Cel puțin cu 20% a crescut numărul mașinilor în circulație astăzi, spre deosebire de zilele precedente. Asta înseamnă mai multe zeci de minute petrecute în trafic, mai mulți nervi și mai multă poluare, dar și mai puțini bani la bugetul de stat. Este impardonabil și inadmisibil ca într-o economie de piață să creezi poziții de monopol, cu atât mai mult în zona serviciilor.

Partidele tradiționale, și nu mă refer doar la cele din România, vor pierde teren la alegerile europarlamentare din 23-26 mai în beneficiul partidelor naționaliste, progresiste,eurosceptice și populiste, care vin puternic din urmă. Popularii europeni, cei care controlează Parlamentul și Comisia Europeană, nu au reușit – poate nici nu și-au dorit – să reformeze instituțiile europene. Marii lideri europeni clamează doar declarativ și propagandistic unitatea, solidaritatea, coeziunea și dialogul. În realitate, fiecare își urmărește propriile interese, specifice țării sau grupului politic pe care îl reprezintă. Uniunea Europeană poate să mai aștepte. Părinții fondatori ai acestui grandios proiect și-au imaginat în urmă cu aproape 70 de ani o Europă a națiunilor suverane, o Europă a egalității și fraternității, o Europă a incluziunii și complementarității.

După opt ani, celebrul ROBOR (rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele) a fost înlocuit de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), introdus prin OUG 19/2019, care a modificat OUG 114/2018. Noul indice, care se publică în fiecare zi de BNR, reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. La actualizarea trimestrială a dobânzii, nu se va mai lua în calcul valoarea indicelui din ultima zi a trimestrului care se încheie, ci media ratelor de dobândă zilnice din trimestrul anterior. Noul indice astfel calculat pentru trimestrul anterior se va aplica exclusiv creditelor în lei acordate populației, nu și companiilor, având o valoare fixă pe un interval de trei luni.

Unii mai egali decât ceilalți

Formal, Uniunea Europeană înseamnă o reuniune de 28 de state egale în drepturi. Doar că, în realitate, unii sunt mai egali decât alții. Europa cu mai multe viteze nu e un concept pentru viitor, ci este o realitate a prezentului. Vorbim și astăzi de cel puțin trei Europe. O Europă unională cu 28 de membri. O Europă a monedei unice cu 19 membri. O Europă a Spațiului Schengen cu 24 de membri. Europa dezvoltată, locomotiva UE, este reprezentă de zona euro. Odată ce am intrat în UE, la 1 ianuarie 2007, ca un pas normal și natural, trebuia să fi adoptat și noi moneda unică. Nu ne-a oprit nimeni, însă ne-am pus piedici singuri. Un prim-deadline era 2015, după care a fost stabilit anul 2019. Din păcate, am ratat și acest termen. Următorul deadline e 2024 sau la calendele grecești. Trecerea la euro ar fi redus riscul de turbulențe monetare și financiare și ar fi presupus un curs de schimb stabil. Adoptarea monedei unice ar fi diminuat riscul de țară și implicit costul la care se finanțează România de pe piețele externe, de trei, patru ori mai mare decât cel din zona euro.

Președintele francez și cancelarul german vorbesc de o armată europeană, în condițiile în care majoritatea țărilor membre ale UE sunt și membre NATO, iar unele dintre ele, cum este și cazul României, alocă 2% din PIB pentru Apărare, dublu față de contributia la bugetul Uniunii Europene de la care am primit in ultimii 12 ani 48 miliarde euro fonduri nerambursabile.Câtă vreme există acest scut și această forță armată, care și-a dovedit eficiența și utilitatea de la fondarea acestei organizații militare în 1949 și până în prezent, ar reprezenta un cost total nejustificat și o gravă eroare să ne gândim la o alternativă militară la NATO.

Islamizarea Europei

Clamăm propagandistic și demagogic consensul, dialogul, coeziunea și unitatea la nivelul UE, deși există dezacorduri majore între state în probleme sensibile, precum migrația, schimbările climatice, mutarea ambasadelor țărilor europene de la Tel Aviv la Ierusalim, dosarul iranian, lovitura de stat în desfășurare din Venezuela, atitudinea față de Rusia. Sub pretextul respectării drepturilor omului, al toleranței, umanismului și multiculturalismului, am deschis prea larg porțile Europei hoardelor barbare. Principalii promotori ai acestei politici sunt Angela Merkel și Emmanuel Macron. Consecința pe termen mediu și lung: diluarea până la pierderea identității europene, culturale, religioase și rasiale. Și pe fondul unei demografii scăzute și a unui spor negativ al natalității, Europa e în pragul extincției. Peste 50 de ani, în Franța și Germania limba de stat va fi araba, iar creștinismul va fi înlocuit cu islamismul. Europa e un continent cu o populație de peste 500 milioane de locuitori. Avem și noi săracii și oprimații noștri. Și sunt câteva zeci de milioane de cetățeni europeni care trăiesc in risc de excluziune socială.În loc să le creăm lor condiții de muncă și de trai decente, preferăm să importăm milioane de sirieni, irakieni, maghrebieni. Solidaritate față de acești oameni trebuie să aibă în primul rând țările de aceeași limbă și religie cu ei și care sunt mult mai bogate în resurse decât țările de adopție, Germania sau Franța. Aici este paradoxul acestor valuri migratoare. Toți vin într-o Europă permisivă și tolerantă și prea puțini ajung în țări foarte bogate, precum Emiratele Arabe, Qatar, Bahrain, Oman, Kuweit, Iordania, Arabia Saudită, în care incluziunea socială ar fi mult mai ușoară și mai rapidă. Pozițiile Poloniei, Ungariei, Italiei și mai nou a Austriei în chestiunea migrației sunt corecte. Vorbim de valori comune și stat de drept la modul revanșard și justițiar pentru a pedepsi acele state care refuză dictatul Bruxellului. Polonia, Ungaria și România au fost ținte predilecte ale acestui comportament arbitrar și dictatorial al lui Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, doi veritabili comisari sovietici într-o Europă a secolului XXI.

Sper ca europarlamentarele din 23-26 mai să aducă o nouă garnitură de lideri la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene, care să unească statele bătrânului continent, să aducă pacea, armonia, dialogul, respectul și conlucrarea în beneficiul tuturor statelor și al tuturor cetățenilor Europei. Altminteri, Brexitul va reprezenta doar începutul sfârșitului.

Deputat Av. Dr. Remus Borza

Summitul informal de la Sibiu a fost evenimentul anului în România. O dată la 14 ani îi revine unei țări membre UE președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Nu se știe dacă ne vom mai afla în această ipostază. Peste 14 ani, probabil, nu va mai exista Uniunea Europeană, dacă liderii statelor membre se vor încăpățâna să nu reformeze și să nu adapteze principalele instituții europene noilor realități economice și sociale. A reprezentat pentru România o fereastră de oportunitate în a-și crește prestigiul și respectabilitatea. Șansă irosită, câtă vreme președintele Iohannis a transformat acest summit într-un eveniment de campanie, atât pentru el, cât și pentru liberali. De fapt, acesta a fost obiectivul nedeclarat al tuturor participanților la summitul de la Sibiu. O repetiție generală, atât pentru popularii, cât și pentru socialiștii europeni, cu câteva zile înainte de europarlamentare.

Pentru România 9 mai reprezinta o tripla aniversare.Trebuie să înțelegem cu toții semnificația acestei zile.Pentru a ne onora trecutul,pentru a ne trai demn prezentul și mai ales pentru a ne construi frumos viitorul.Data de 9 mai a marcat definitoriu evoluția țării noastre de trei ori: proclamarea independenţei de stat a României pe 9 mai 1877, victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial pe 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Să o luăm cronologic: 9 mai 1877. În acea memorabilă zi,Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării, după lupte crâncene, pierderi omenești și sacrificii uriașe, că „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”. Să nu uităm de Alexandru Ioan Cuza, care rămâne cel mai mare domnitor al României. Este unul dintre părinţii fondatori ai României moderne, alături de Mihail Kogălniceanu şi Carol I. A creat condițiile pentru câștigarea războiului ruso-turc și implicit a independenței. Nu există mare reformă care să nu poarte sigiliul lui Cuza. Reformele adoptate în timpul scurtei sale domnii au pus bazele statului român modern.

A început o săptămână tumultoasă și agitată după vacanța de sărbători. Se anunță furtuni, tornade, nu doar la meteo, astfel de fenomene avem și în politica românească, din păcate de vreo 30 de ani. O furtună într-un pahar cu apă.

Înscrierea în învățământul dual începe în data de 24 iunie, iar copiii au la dispoziție doar 2 zile pentru a-și exprima opțiunile și apoi pentru a depune fișa de înscriere la liceele care au clase duale. Absolvenții de clasa a VIII-a trebuie să completeze fișa la secretariatul școlii pe care au urmat-o. Elevii din învățământul profesional dual primesc o bursă lunară de 400 lei.

Evaluare naţională 2019. Elevii clasei a II-a susţin, începând de marţi, probele scrise la limba română şi limba maternă din cadrul evaluării naţionale, testele fiind de 30 de minute. Probele la limba română (citire) şi la matematică vor fi susţinute în zilele de miercuri, respectiv joi.

„Doamna premier şi cu toţii din Guvern vom prezenta un pachet pentru mediul de afaceri, unde este şi această măsură pentru companiile cu capital privat şi de stat”, a spus ministrul.

Pagina 1 din 9

mica publicitate

citeste ziarul

editia de weekend

media button

datina email add

Vremea pe 3 zile

Statistici

Afișări articole
44255

Autentificare