Joi, 25 Aprilie 2019 22:38

PERSONALITĂŢI CARE AU CONTRIBUIT LA DEZVOLTAREA ȘI DĂINUIREA INSULEI ADA –KALEH

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

art 250419 08

În mijlocul Dunării , la aproximativ 20 km depărtare de Tr. Severin, se afla insula Ada –Kaleh, un punct turistic foarte important din istoria recentă a comunității locale. Așa cum menționa scriitorul Romulus Dianu Ada –Kaleh devenise „un fel de rai pământesc, un f

el de regat al bunului plac și al dezmățului, fiindcă oamenii credeau, pe atunci, că fericirea nu poate fi insulară, adică izolată, sporadică și ascunsă”. 

Această insulă romantică, atrăgea în fiecare an mii de vizitatori din toate părţile ţării şi străinătate, iar numărul mare al şcolilor care făceau excursi la Orşova şi în împrejurimi aruncau o privire şi asupra istoriei acestei insule. Stefan Odobleja în 1919 a fost învățător suplinitor la copii turcilor . În Ada Kaleh, a avut loc un eveniment de o importanță mare în viața lui printre ierburi luxuriante Ștefan citea ceva, atunci s-a simțit privit, ațintind privirea a dat cu ochii de Teodor Costescu , directorul Liceului Traian , un mare dascăl și un bun psiholog. Teodor Costescu din discuțiile purtate cu el, a aflat că este un băiat sărac, dintr-o familie de țărani și că nu are posibilitatea de a continua studiile. Acesta îi dă un sfat : să învețe bine și să dea examen la medicină militară, pentru că așa nu trebuie să plătească taxe, i se dau haine, mâncare, unde poate să obțină și o bursă. L-a ascultat pe Teodor Costescu și a intrat la medicină militară în 1922 la București, astfel, devenind medic militar.
În 1922 primul ministru al României , Alexandru Averescu şi deputatul Tilică Ioanid vizitează acest mic colţ de rai oriental . Aceştia împreună cu Ali Kadri înfiinţează în 1925 o fabrică de ţigări sub egida Regia Monopolurilor Statului (R.M.S ) la care lucrau 120 de persoane aşa cum ne precizează Ali Ahmet în monografia sa din 1934. Familia regală , regele Ferdinand și regina Maria au vizitat insula în anul 1921.
Regele Carol al II lea în urma vizitei din 4 mai 1931 a dus la schimbarea economică a insularilor . Populaţia i-a ieşit înainte împreună cu primarul Ali Kadri, iar, regele înduioşat , a hotărât să le acorde anumite privilegii spre a da o nouă viaţă insulei şi a îmbunătăţi într-o oarecare măsură situaţia existentă.
În ziua de 17 mai 1931 un număr de 50 de locuitori au adresat o delegaţie domnilor Ali Kadri, preşedintele comitetului bisericesc şi Ismail Turhan, primarul comunei, care mergâns la Bucureşti a obţinut, după 3 săptămâni, privilegiile acordate de regele Carol al II-lea.
În ziua de 5 iunie 1931 s-a dat un jurnal al consiliului de miniştri asupra cantităţilor admise să intre în insulă cu scutiri de taxe şi vamă. Bunătatea regelui a dat voie să se vândă 10 vagoane de zahăr indigen scutit de taxe din fabricile româneşti. Trebuia un capital de 1800000 lei pentru ca fabricile să acorde acest zahăr. Puteau să intre în insulă tutunul, cafeaua, alcoolul, la care trebuiau capitaluri pentru aducerea lor, pentru manufacturarea lor, pentru înamgauzinare, transportul şi desfacera lor.
S-a dat voie să se aducă anual 2 vagoane de băuturi spirtoase, un vagon din străinătate şi unul din ţară, 2 vagoane de cafea, 1500 kilograme obiecte de suvenir, 5000 kilograme ţigări de foi străine, 1000 kilograme ţigarete şi 1500 fesuri.
Privilegiul acordat de către regele Carol a fost reînnoit după jurnalul Consiliului de Minişti numărul 426 din 26 februarie 1937, publicat în Monitoirul Oficial numărul 50 din 2 martie 1937. Acesta cuprindea :

Ministerul de Finanţe

Consiliul de Miniştri, în şedinţa sa de la 26 februarie 1937 ia în considerare referatul domnului ministru al finanţelor numărul 406, 172 din 26 februarie 1937.
S-au luat în considerare cererile societăţii Musulmana care au fost înregistrate la Direcţia Vămilor cu numărul 18825 şi 19574 din 1937.
În urma referatului Direcţiei Vămilor numărul 19572 din 26 februarie 1937 se decid următoarele articole :
Art. 1 Se încuviinţează scutirea de taxe a mărfurilor ce vor servi anual locuitorii insulei Ada Kaleh, atât pentru nevoile lor cât şi pentru vinderea acestora vizitatorilor. Aceste mărfuri erau :
1. 10 vagoane zahăr de provenienţă indigenă;
2. 11/2 vagon băuturi spirtoase de provenienţă indigenă;
3. 11/2 vagon băuturi spirtoase de provenienţă străină;
4. 2 vagoane cafea de provenienţă străină;
5. 1 vagon tutun de provenienţă străină;
6. 13.900.000 bucăţi tuburi de ţigarete de provenienţă străină;
7. 1000 kilograme ţigări de foi;
8.1500 bucăţi fesuri;
9. 1500 obiecte de amintiri : farfurii, vaze de flori, scrumiere, bijuterii, bastoane, rame şi alte obiecte similare în afară de ţesături şi covoare, acestea puteau fi importate din orice ţară.
Societatea Musulmuna putea cere în schimbul dreptului de a importa cantitatea de 11/2 vagon băuturi spirtoase de provenienţă străină şi a cantităţii de 1000 kilograme ţigări de foi să introducă în insulă zahăr indigen scutit de taxe de consum, egale cu cuantumul drepturilor de import ce se putea introduce pentru aceste produse.
Produsele, importate de societatea Musulmana, de provenienţă străină în limita cantităţilor fixate prin prezentul jurnal erau scutite şi de taxa de 12% din valoarea acestora.
Societatea Musulmana era scutită în fiecare an de impozitele către stat. Privilegiile recunoscute prin prezentul jurnal vor fin exercitate doar de societatea Musulmana din insula Ada Kaleh, care era singura în măsură de a introduce în insulă şi a desface aceste produse.

Art. 2 Fiecare vizitator al insulei Ada Kaleh are dreptul să iasă din insulă cu următoarele cantităţi de mărfuri : 2500 bucăţi ţiagarete fabricate de societatea Musulmana sau 2500 kilograme tutun împachetat sau din ambele împreună 15 kilograme zahăr, un kilogram cafea, un litru băuturi spirtoase (rom), 500 grame obiecte de amintiri şi o bucată fes.

Art. 3 Împărţirea beneficiilor anuale realizate de către societaea Musulmana din insula Ada Kaleh se va face în următorul mod : după scăderea cheltuielilor şi cota prevăzută în statut pentru fondul de rezervă din beneficiul net astfel socotit, se va prelua 25% pentru acţionari şi 8% pentru consiliul de administraţie, iar din rest 50% pentru diverse întrebuiţări, reparaţii, înfrumuseţări, repararea geamiei, modernizarea insulei, plata unui medic în insulă, lucrări de interes obştesc etc., sumă ce va fi administrată de către societate direct sub controlul primăriei şi 50% pentru a fi distribuit egal pe cap de locuitor musulman, cetăţean român, stabilit în insulă la data reînnoirii acestui privilegiu.

Art. 4 Dispoziţiile prevăzte prin jurnalele numărul 618 şi 686 din 1931 sunt şi rămân abrogate.

Art. 5 Ministrul finanţelor este autorizat cu executare dispoziţiilor prezentului jurnal.
G. Tătărăscu, Ion Inculeţ, Mircea Cancicov, R. Franasovici, Dr. C. Angelescu, D. Luca, M. Djuvara, Victora Iamandi, I. Nistor.

Citit 89 ori Ultima modificare Duminică, 12 Mai 2019 02:09