Joi, 02 Mai 2019 17:51

Codurile penale,mărul discordiei dintre putere și opoziție - partea I

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Săptămâna trecută miercuri, am revotat în Camera Deputaților, după ce același lucru l-am făcut și anul trecut, Codul Penal și Cod de Procedură Penală. De data asta,s-au supus votului Parlamentului doar acele dispoziții din cele două Coduri declarate constituționale de CCR in 2018. Cu această ocazie, coaliția de guvernare PSD-ALDE a demonstrat, încă o dată, că are majoritate, cele două legi trecând cu 180, respectiv 181 de voturi.

Cei care au strigat cel mai tare au fost, și acum,liberalii. E o vorbă la români: Să nu vorbim de funie în casa spânzuratului. Principalii beneficiari ai acestori modificări sunt tocmai liberalii, câtă vreme majoritatea primarilor au nu unul, ci mai multe dosare instrumentate de DNA. În aceeași situație se află și liderii Pro România, care, ca niște adevărați bărbați politici, au preferat să lipsească de la vot, ba chiar să critice aceste modificări, în condițiile în care noile prevederi din Coduri le profită. Din păcate, e multă demagogie, ipocrizie și populism în politica românească. PNL-ișii și USR-ișii au urlat ca din gură de șarpe la intenția majorității parlamentare de a reduce termenele de prescripție a răspunderii penale de la 15 la 12 ani. Chiar și așa, termenele de prescripție a răspunderii penale în România sunt de două ori mai mari decât în țările din UE. Ca să nu vorbim că pedepsele sunt de trei ori mai mari. Interesul public reclamă o reacție imediată și fermă din partea autorităților în a trage la răspundere penală pe acei cetățeni care încalcă ordinea publică. Doar așa putem combate eficient fenomenul infracțional. După 15 sau chiar 12 ani, pericolul social al faptei și chiar al făptuitorului se estompează. Se alterează, se pierd sau se distrug mijloacele de probă. Unii martori mai mor, unii inculpați fug din țară, iar o condamnare după 15 ani nu își mai atinge scopul prevăzut în lege de a descuraja și sancționa fenomenul infracțional. Acei deontologi, puritani și justițiari, care se împotrivesc cu atâta înverșunare modificărilor Codurilor, ar trebui să cunoască și alte dispoziții, nu doar cele care se referă la cătușe, umilință și linșajul public al unor oameni de multe ori nevinovați. Și mă refer la acele dispoziții din Codul de Procedură Penală care reclamă instrumentarea cauzei penale cu celeritate în toate fazele procesuale: urmărire penală, fond, apel și recurs. Din păcate, avem încă multe reminiscențe în legislația penală care amintesc de un stat totalitar și polițienesc. Paradoxal, mulți lideri de dreapta, care ar trebui să pună în centrul preocupărilor și politicilor lor omul și drepturile lui fundamentale și inalienabile, au un discurs și o atitudine care amintesc de Ana Pauker și alți comisari sovietici, aduși cu tancurile de Armata Roșie să impună comunismul în România după cel de-al Doilea Război Mondial.

Perioada extrem de mare de prescripție a răspunderii penale face ca foarte mulți infractori să se sustragă de la urmărirea penală. Așa se explică și numărul record de 600.000 de dosare penale cu autori necunoscuți nesoluționate! A devenit o practică pentru mulți procurori de a ține în nelucrare cu anii dosarele penale în scop de șantaj, intimidare și presiune.

Citit 10282 ori