Cireșu este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa. Comuna Cireșu este situată în partea de nord-vest a județului Mehedinți. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița. Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cireșu se ridică la 572 de locuitori.

Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic “Topolnița - Epuran” (Peștera Topolnița, Peștera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului și formațiunea naturală. Este a doua ca mărime din țară și a  17-a din lume.

 ”Datorită peșterii Topolnița și a faptului că este atât de cunoscută și are un caracter rar , pentru comuna Cireșu un obiectiv foarte important de creștere economică și de repopulare a zonei este turismul. Nu există om care a fost la peștera Toponița să spună că nu se mai întoarce. Peștera Topolnița poate fi vizitată între 15 martie-15 mai sau 15 august-15 noiembrie. Geoparcul a reușit să introducă 4 sectoare în circuitul turismului speologic specializat.

Peștera Epuran a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și se întinde pe o suprafață de 1 ha. Aria naturală reprezintă o cavernă (peșteră alcătuită dintr-o rețea de galerii și săli) aflată în versantul pârâului Ponorăț, dispusă pe două nivele, astfel: primul nivel (activ) constituit din galerii drepte și descendente, puțuri, un lac (cu diametru sifonului de cca. 10 m) și un nivel superior cu mai multe săli (Sala Nordică, Sala Urșilor, Sala Prăbușirilor) și galerii (Strâmtoarea Speranței, Marele Ramonaj, Galeria Plăcilor de Nămol sau Galeria Comorilor). Peștera reprezintă un deosebit interes speologic atât datorită multiplelor formațiuni concreționare (stalactite, stalagmite, stilolite, baldachine, pânze, draperii, coloane de calcit) parietale, cât și datorită resturilor de faună fosilă (schelete de Ursus spelaeus) semnalată aici. 

Peștera Epuran se află în imediata apropiere a rezervației naturale Cheile Topolniței și Peștera Topolniței și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți.

Peștera este declarată în prezent rezervație speologică de mai bine 20 de ani, încă se lucrează la joncțiunea între peștera Epuran și Topolnița. 

Un aspect ce îl pot dezvolta foarte repede este amenajarea pentru amplasare de corturi sau camping pentru turiștii ce vizitează cele două peșteri”, ne spune candidatul PNL pentru primăria Cireșu din Mehedinți.

„M-am gandit la o fabrică de procesare a laptelui. Putând să colectăm atât laptele produs în comună, dar și de la comunele învecinate. Când spun procesare a laptelui, mă refer  la diferite produse ce pot fi obținute, precum: brânză, cașcaval, unt, sau multe altele. În această fabrică ar putea lucra aproximativ 100 de oameni. Imaginațivă 100 de familii care și-ar schimba nivelul de trai.

Pentru repopularea zonei, o măsură pe care o pot realiza ca viitor primar este de a oferta locuitorii orașului Tr Severin cu spații de teren unde să-și poată construi o casă sau o pensiune. Pentru pensiune singura condiție pe care o vom impune este ca acel proprietar să angajeze măcar 3 locuitori din comuna Cireșu, prin această măsură din nou vom avea creștere economică,  prin crearea de locuri de muncă. 

În prezent toți locuitorii dar și cei care au construcții făcute în comuna Cireșu, nu dețin titluri de proprietate pe terenurile unde se află acestea. În calitate de viitor primar al comunei Cireșu din partea PNL, pot și stiu cum să rezolv situațiile pe care Fondul Funciar le are acum prin titluri de proprietate, cadastrarea proprietăților prin programe europene. 

Ca viitor primar pot să dezvolt economia comunei Cireșu, însă am obligația de a avea în toate satele din comună rețea de apă și canal. 

Dragii mei locuitori și consăteni, de 30 de ani actualul primar ne îndulcește cu apa din cișmelele  făcute de pe vremea comunismului. Nu credeți că este suficient să ne promită că va face și în realitate constatăm că nu este așa? Nu ați vrea să aveți un primar pentru fiecare locuitor al comunei? Un primar care să aibe grijă de nevoile dumneavoastră sau unul căruia să îi pese de d-voastră?  Acel primar pe care îl așteptați pot fi eu, pentru că și eu am așteptat și am crezut că lucrurile se vor schimba. 

Alte aspecte pe care le pot și vreau sa le fac sunt: un parc de joacă în fiecare sat din comuna Cireșu și un teren de fotbal din iarbă artificială pentru copiii talentați sau de ce nu și pentru adulți.

Deși tradiția oltenescă spune ca cel ce urmează să treacă în lumea celor drepți, trebuie ținut în casa unde a locuit, vă spun că  am studiat acest aspect, vă spun că nu este sănătos pentru psihicul nimănui ce trece prin astfel de momente, astfel că m-am gândit să construim lângă fiecare biserică câte o capelă.

Nu pot uita nici de căminele culturale în care se pot desfășura diferite activități, precum: tenis de masa, șah și multe altele, pe care dragi consăteni mi le puteți recomanda.

La capitolul sănătate situația actuală este dezastruoasă, noi nu avem un cabinet medical. Locuitorii noștri trebuie să meargă în orașe precum Orșova sau Tr Severin. Cel mai apropiat cabinet medical se află la o distanță de 27 km. În alte comune, ce sunt la fel de mari ca și comuna noastră, există măcar un cabinet medical, unde un medic de familie consultă pacienții. Ca viitor primar și acest obiectiv va fi o prioritate pentru mine”.

Doar cu domnul Cîrciu Adrian candidat PNL la primăria comunei Cireșu , toate obiectivele precum: creșterea turismului prin cele două peșteri Topolnița și Epuran, creșterea economică a zonei prin realizarea unei fabrici de procesare a laptelui, repopularea zonei prin spații oferite gratuit către toți cei care doresc să construiască, dezvoltarea rețelei de apă și canal, nu uitați de parcurile de joacă pentru copii sau terenul de fotbal, dar și cabinetul medical sau o capelă pentru fiecare biserică. - pentru Cotidianul Datina în exclusivitate.

Nu uitați: Cea mai mare descoperire a oricărei generaţii este aceea că o fiinţă umană îşi poate schimba viaţa prin schimbarea propriei atitudini. (William James)

Prunișor este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Arvătești, Balota, Bâltane, Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunișor (reședința) și Zegaia. Se află la 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița. În satul Prunișor se află biserica „Sf. Nicolae”.

Populația comunei Prunișor se ridică la 3114 de locuitori, cu o suprafață de 12293 ha. Așezarea geografică este la 25 km Est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 km Vest de orașul Strehaia.

Obiectivele turistice sunt: Biserici(monumente istorice) loc. Fîntîna Domnească, monumente istorice în loc.Cerveniţa, Prunişor, Ghelmegioaia, dar și zone colinare deosebit de frumoase.

”Bunicii și părinții mei s-au născut și au copilărit în comuna Prunișor, sat Mijarca. Am pornit în aceasta direcție, condus de idea că se pot dezvolta o mulțime de activități în această zonă, ajutat de specificul acesteia.

Astfel, am identificat că un prim aspect ce trebuie pus la punct este infrastructura, care în momentul de față arată ca după război. Acum nu se poate dezvolta economic această zonă. Toate obiectivele ce se pot realiza sunt conectate de infrastructura, cu alte cuvinte, nu poti să pornești un proiect dacă nu ai infrastructura, canalizare și apă, acestea sunt cele 3, cele mai importante criterii pe care trebuie o comună sau un oraș să le aibe.
Sunt viceprimar în comuna Prunișor, din această postură observ cu o mai mare atenție nevoia locuitorilor noștri.
Ca viitor primar - candidat din partea PNL, trebuie să încep cu infrastructura, așa cum vă spuneam anterior, vom moderniza următoarele sate : Mijarca, Igiroasa, Dragotești, Arvătești, Bâltane, Prunaru, Gârnița, Zegaia și Gutu. Astfel, cu o foarte mare ușurință se poate repopula această comună. Ideea aceasta de repopulare vine și de la nevoia comunei pentru forță de muncă.

Când dezvolți economia unei comune, clar ai nevoie de oameni. Am observat că sunt case părăsite, iar acest aspect este ușor de corectat, cum? - prin atragerea oamenilor ce locuiesc în orașele Dr Tr severin sau Strehaia, acei oameni ce s-au săturat să locuiască în praf și noxe, acei oameni ce vor să respire un aer curat sau cei ce vor să aibe liniște.

Astfel m-am gandit ca viitor primar - candidat din partea PNL să ofer acelor persone ce vor să se mute în comuna noastră - spații pentru construcții de case sau gospodării, canalizare, apă în toate satele și rețea de gaz. În prezent, rețeaua de canalizare este doar partial funcțională în satul Prunișor.De ce partial ? - pentru că nu a funcționat niciodată în parametrii corespunzători, iar această lucrare nu are nici măcar mentenanță.

Nu ai posibilitatea de convingere a cuiva, pentru a putea să populezi o zonă care nu promite nimic în prezent, deși primarul ce a fost la cârma acestei comune, s-a lăudat 5 mandate că lucrurile se vor schimba, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Credeți că 20 de ani sunt suficienți pentru a aștepta o schimbare în bine? Eu cred că da.

Știu că pot schimba în bine aceste aspecte. Aș începe cu infrastructura în toate cele 9 sate rămase neasfaltate, canalizarea în toate cele 14 sate, desigur punând la punct și satul Prunișor despre care vă spuneam că funcționează partial, să racordăm comuna Prunișor ( Prunișor, Ghelmegioaia, Zegaia, Fântâna Domnească și Cervenița ) la rețeaua de gaze.

În ceea ce privește educația, probabil că știți că a devenit lege ca toate unitățile școlare să dețină grupuri sanitare în interiorul clădirii. În prezent, acest lucru nu se întâmplă, mai mult decât atât, nu este nici măcar diferențiat: băieți și fete, nu este încălzit ( imaginațivă cum bieții copii, atât de la școală cât și de la grădiniță, sunt obligați să suporte frigul), nu mai vorbesc despre igiena acestui grup sanitar.

Nimeni până acum nu s-a gândit cât de benefic ar fi un spațiu de joacă sau un parc pentru copii. Un teren de fotbal sau de tenis, ar fi indicat deoarece avem profesor de sport, care cu siguranță poate crea o echipă cu care mai târziu să ne mândrim. ” - toate acestea pot să existe cu viitorul candidat din partea PNL Ciprian Mocioacă.

”La capitolul investiții culturale, din nefercire singurul cămin cultural ce există în satul Prunișor, deși este funcțional , nu este exploatat deloc. Când noi avem serbarea populară câmpenească (nedeia), nu are loc în spațiul destinat acestor evenimente (adică în căminul cultural), ținându-se în aer liber. Nu doar nedeia o voi putea putea organiza în căminul cultural, ci și nunțile, botezurile sau pomenile. Imaginați-vă puțin cum ar fi !

O recondiționare rapidă trebuie realizată în Fântâna Domnească, Zegaia și Cervenița. Avem în patrimoniul comunei obiective turistice, precum: Biserica ”Sf Nicolae” (are o vechime de peste 200 de ani. ) și Fântâna Domnească. Lucrările de reconstrucție, terminate în 1977, au fost realizate de meșteri lemnari din zonă: Gheorghe Rădoi din Fântâna Domnească, Iosif Dăescu și Ion Ciucă din satul vecin Mijarca. Acoperișul din șindrilă a fost realizat de un meșter din Munții Apuseni.

Știți de unde vine denumirea comunei Prunișor? – Satul Prunișor era vestit datorită culturilor de pruni și meri. Suprafața pe care aceasta se întindea era de peste 500 ha. În prezent, situația nu mai este la fel, așa cum v-am menționat și în exemplele anterioare. Aș vrea să readucem în atenția tuturor aceste culturi , pentru dezvoltarea zonei din punct de vedere financiar, având o fabrică de compoturi și dulcețuri, dar de ce nu, să avem și vestita țuică de prune, creând astfel locuri de muncă.
Locuitorilor noștri le-ar prinde mai mult decât bine un depozit unde să ducă toate recoltele de porumb și grâu. Pentru acest aspect ca viitor primar pot și știu cum să dezvolt o piață de desfacere, absolut necesară.

Un alt ajutor ar fi pentru laptele ce îl putem colecta de la familii, iar din acesta se poate produce brânză, cașcaval sau multe altele.
Femeile din comună au fost învățate și pot să învețe la rândul lor alte persone, ce își doresc să țese sau coase, costume tradiționale populare. Probabil că știți că fiecare zonă în parte are câte un port specific. Pentru acestea, m-am gandit, că ar fi oprtun să avem o mică fabrică de porturi populare, prin care din nou, vom crea locuri de muncă și vom ajuta la creșterea economică a comunei, ne spune viitorul primar – candidat din partea PNL Ciprian Mocioacă.

În concluzie, este obligatoriu să prioritizăm toate aceste obiective, precum: infrastrucura, care este cea mai importantă, pentru că doar așa putem atrage investitori, rețeaua de apă, canal și gaze să existe în satele din comuna Prunișor, educația prin grupurile sanitare, parcurile, terenul de fotbal, cultura, unde aici modenizând monumentele istorice putem atrage vizitatori, căminele culturale renovate și pline de activități, agricultura – să creăm mici fabrici ce genearează locuri de muncă și creștere economică.

În încheiere vreau să asigur toți locuitorii comunei Prunișor, că aceste obiective, le vom demara repede și ușor datorită susținerii ce am primit-o din partea partidului PNL, ” - pentru Cotidianul Datina în exclusivitate d-nul Ciprian Măciucă - candidat PNL.

Nu uitați: ”Oamenii au puterea să schimbe orice într-o clipă. Resursele de care avem nevoie să ne transformăm visele în realitate sunt în noi și așteaptă ziua în care ne vom trezi și ne vom cere drepturile.” – Tony Robbins

”Isverna este formată din 8 sate și 2 cătune. Foarte important este că în Isverna este cel mai înalt vârf al munților Mehedințiului, ajunge până la 1466 m. Poiana Beletina este după cum bine știți monumentul UNESCO al naturii, unul din cele mai frumoase locuri din România, care adăpostește acolo ”piatra ca vaca”, vorbim de un cap de vacă sculptat în piatră. Talpa lui Novac – conform legendei care spune că acolo trăiau uriași, ce călcau din vârf în vârf, rămânându-le amprenta tălpii pe acele vârfuri, merită vizitată.

Peșterile cu intrări secrete, în care s-au găsit comori, inclusiv astăzi se mai caută. Sfeșnice dacice - acesta este un tip special de artefacte dacice. Şfeşnicele aveau partea superioară adâncită, picior, şi o bază pătrată sau rotundă, ajungând până la ca. 20-25 cm. Unele prezintă protuberanţe în jurul buzei, altele au cupa împărţită în patru şi înconjurată de canale concentrice. S-au descoperit şi astfel de sfeşnice cu cupa ovală şi cioc pentru turnarea substanţelor inflamabile. Acest tip de instrumente de iluminat sunt o influenţă grecească, în interiorul arcului carpatic dacii folosind opaiţe de influenţă romană.

Este o zonă potrivită în special pentru drumeții, crosuri sau competiții cu biciclete ( așa cum avem deja – se numește MTB) sau cu motociclete, stâne ecologice, etc. Să ne amintim că acum 20 de ani în urmă erau cel putin 20 de stâne, iar acum mai sunt doar 3.

Datorită râului Coșuștea ce izvorăște de lângă satul Giurgiani, fiind totodată cel mai mare râu din zona Mehedințiului, apoi Cheile Coșuștei despre care știm că este o rezervație naturală întinsă pe o suprafață de 50 hectare, ce a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare jurasice de apele râului Coșuștea formată din abrupturi stâncoase, grohotișuri, peșteri, doline, lapiezuri și văi, cu floră și faună specifice Podișului Mehedințean, să nu uităm de Poiana Beletinei care are 1200 m altitudine, numită de localnici Poiana Beletina, Bilitin sau Belentina. Spre sud-est este mlăştinoasă şi apa se duce printr-o peşteră de vreo 10 m lungime.”

Balaci Marian candidatul PNL pentru Isverna cu experiență, curaj și dragoste pentru Isverna, are capacitatea să dezvolte această zonă cum nu a fost dezvoltată în ultimii 30 de ani. ” În ultimii ani s-a investit puțin, dar foarte puțin în infrastructura și doar câteva sate au rețea de apă.
Toți cei ce mă cunosc știu că pasiunea mea este fotbalul. Am trecut pe planul second fotbalul, pentru că a apărut o nouă provocare și anume turismul. Asta pentru că deja fac turism de peste 5 ani și știu foarte bine ce înseamnă și ce presupune. Această activitate este mai mult decât de success, deoarece am primit o varietate de turiști străini, spre exemplu: Libia, Belgia, Franța sau Germania, știți de ce? Pentru că aceștia au auzit că există ”un colț de rai”.

Am demonstrat deja prin aportul direct ce l-am adus comunei, construind o pensiune ( jumătate din bani au provenit din fonduri europene, celaltă din fonduri propria, mai exact credite la bănci) că prin curaj putem să ducem comuna Isverna la un nou nivel de trai. Toate investițiile pe care le vreau face, vor fi desigur realizate prin fonduri europene. Iar la capitolul acesta, am experința proiectului personal de bune practici. Au fost desigur și cu siguranță vor mai fi, obstacole sau dificultăți, dar acum avem exercițiu și știu că prin luptă, sacrificiu, cu timp, cu bani, cu determinare și perseverență, vom putea depăși absolut orice.”

Agricultura ocupă un loc fruntaș în Isverna ne spune Balaci Marian candidatul PNL, deoarece sunt multe hectare de pășune, localinicii cresc animale în special vaci, capacitatea maximă poate fi de peste 10 vaci / familie, însă acum media nu depășește 1 vacă maxim 2 / familie, stânele de oi trebuie să crească și acestea, de la 100 de oi cât sunt acum va trebui să se ajungă la 1000 de oi.

”Pentru ca agricultura și creșterea animalelor să sporească, este nevoie de o fabrică de prelucrare a laptelui și binențeles o piață de desfacere. Desigur avem încă 4 produse pe care ne putem baza: căpșune din care să facem dulceață, cartoful de Isverna , palinka de Isverna și cascada Isverna ( ce este cu mult mai mare și mai frumoasă decât cea care este promovată în CS).

La Busești este un lac fără fund, o poveste spune că acolo există un loc unde miroase a sulf, am luat câteva probe de apă și nămol să identific dacă nu cumva această apă are proprietăți curative. Eu cred că trebuie să investim puțină atenție, să încercăm să ne legăm de absolut orice ar putea aduce plus valoare. Trebuie să vă spun că aici pe Cheile Băluței, s-a filmat „Dacia”, filmul în care a jucat Sergiu Nicolaescu cu Florin Piersic, s.a.m.d.

Pentru fiecare sat avem în plan cel puțin un obiectiv turistice, spre exemplu: în Turtaba credeam că nu avem vreun obiectiv turistic, însă am primit un manuscris, ce spune că pe un deal există o formă specială, care practic provine de la o cetate dacică sub denumirea de Tândava. Am chemat specialiști arheologi pentru măsurători, acum așteptăm răspunsul acestora.

Foarte important pentru Turtaba să desoperim că pe acel deal se află aceasta ruină, indiferent de dimensiuni , se transformă automat într-o oportunitate turistică.
În Cerna- Vârf, se spune că există 2 peșteri, însă nici până acum nu avem o claritate despre care dintre cele 2 este vorba, că ar avea tezaurul Serbiei îngropat. Desigur că legenda spune că toți cei care au ascuns aurul acolo au fost otrăviți. Este o locație denumită ” La morminți” , unde se vâd niște crestături în pământ, acolo se spune că sunt îngropați cei 35 de sârbi. Din nefericire acum nu se mai disting cele 2 peșteri, însă mă gândesc cât de repede am putea transforma zona într-un obiectiv turistic.

Pentru Isverna și Giurgiani sunt o sumedenie de obiective turistice, cum ar fi Poiana Beletina, peștera Isverna, monumentele sau bisericuțele din lemn ce sunt monumente istorice, cascada ce se formează dintr-un izvor ce iese dintr-o peșteră aflată deasupra de satul Giurgiani și are aproximativ 80 metri cădere.

La Seliștea avem morile de apă, un drum ce duce spre Valea Cernei, avem un academician istoric Dumitru Tudor, acesta este primul om din România ce a cartografiat Oltenia, iar casa acestuia se poate transforma în casă memorială. Iar pentru iubitorii de istorie, cred că ar fi nemaipomenit.

În Nadanova Tudor Vladimirescu a avut prima stupină. În podul bisericii din Nadanova, s-a găsit prima carte despre așezământul Bucureștiului de la 15.. în prezent documentul se găsește la Muzeul Național. Doar Nadanova are un teren cu gazon natural, care acum este distrus la fel ca și școala. Vă spun că și aici putem să transformăm din distrus în miraculos.
Cea mai rapidă metodă prin care Isverna să fie cunoscută și dezvoltată la nivel național și de ce nu la nivel internațional este turismul. Un altfel de turism, pentru că avem zeci de obiective turistice, vă dau câteva exemple: biserici vechi de peste 200 de ani ce au devenit monumente istorice, din nefericire acum sunt în paragină, dar desigur foarte ușor pot fi cuprinse într-un circuit turistic, avem mori de 380 de ani, ce sunt întreținute doar de 1 familie din sat, cărora le mulțumesc pe această cale pentru devotement. Sunt singurul din Mehedinți ce face turism sportiv de calitate. Din pacate Autoritățile Locale și Judetene nu au înțeles să se implice în promovarea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic ridicat, precum Clisura Dunării,Isverna cu zona de nord a Mehedințiului, Muzeul Porțile de Fier,etc.

Avem totuși o arie foarte dezvoltată, sau mai bine spus cea mai devoltată din județ și anume folclorul. Cei mai cunoscuți artiști din Mehedinți sunt din Isverna, câteva exemple sunt: Domnica Trop, Petrică Mâțu Stoian, Angelica Stoican, Niculina Stoican, Mărioara Triță Crăiete, Aura Stoican, Delia Barbu și mulți alții.

Trebuie să va spun despre Hora Satului, acest eveniment se desfășoară în fiecare sâmbătă din săptămână, iar Isverna este singura localitate care desfășoară astfel de evenimente periodice. Ar fi deosebit de benefic ca Hora Satului sa fie cunoscută și pentru turistii ce ne pășesc pragul comunei Isverna indiferent dacă sunt români sau străini, pentru că doar așa pot sa vadă și să se bucure de porturile noastre populare. Imaginați-vă cum ar fi ca această Horă și nu numai, să se desfășoare într-un cămin cultural, care să fie amenajat în funcție de tematica sau activitatea ce se desfășoară.
Un alt proiect de anvergură ar fi un spa – pe raza județului nu există, deocamdată, dar înainte trebuie pus la punct rețeaua de canalizare care acum nu există.
Educația este ”la pământ” în acest moment, din nefericire copiii ce vin la școală sunt nevoiți să vină în 2 schimburi, sunt ”obligați ” să suporte mirosul înțepător de vopsea, praful și mizeria de la constructori (și în zi de astăzi se fac așa-zise modernizări), nu există cancelarie, iar toaletele nu sunt funcționale. Nu este o grădiniță utilată sau un parc unde să desfășoare orele de educație fizică.

În aceeași situație este și sănătatea, nu avem un medic de familie permanent, care să vină la cabinet în fiecare zi, așa cum se întâmplă în alte comune. Cele mai apropiate cabinete unde sunt medici zilnic, ar fi la distanțe destul de mari.

Foarte importantă este piața de desfacere pentru locuitorii comunei Isverna, ce sunt producători, dar și pentru cei ce urmează să devină. Modalitatea cea mai ușoară de expunere a produselor lor este prin inițierea unui târg al comunei Isverna, târg care acum nu există. Iar producătorii noștri sunt obligați să meargă până la Baia de Aramă 21 km sau până la Tr Severin 61 km.

După cum bine știți, avem un Festival intitulat Sărbătoarea Liliacului – ce se desfășoară la sfârșitul lunii mai, dar pe lângă acest festival, mai putem crea sau consolida un Festival sau un eveniment specific anual, prin care putem să sărbătorim localitatea Isverna, cu tradițiile și obiceiurile, așa cum toate sau aproape toate comunele și orășelele au.”

”Pentru fiecare sat în parte se poate crea un eveniment pentru a aduce oameni în Isverna, pentru că avem foarte multe de oferit, iar noi oferim garanția calității.” spune candidatul PNL Balaci Marian, iar uitându-ne la el, vedem cum își imaginează tot ce ne povestește despre obiectivele ce le poate pune în practică prin curaj, determinare și perseverența caracteristică unui antreprenor de success.

Ca viitor primar din partea PNL – vreau să ofer 1000 de mp cu utilități aferente precum apă și curent, cu 2 condiții și anume: construcția ce urmează să o facă sa aibe cel puțin 6 camere cu băi și balcoane proprii, iar cealaltă condiție este să angajeze 2 oameni din localitatea noastră. Nu trebuie să plătească nimic (aici vorbim despre impozite sau alte taxe) până încasează prima factură. Pentru mine este foarte foarte important că dezvoltând zona, practic opresc emigrarea, nevoia localnicilor de a merge în străinătate se oprește, datorită programelor ce le vom pune în practică pentru ei. Vreau ca toți localnicii din Isverna să vină acasă, iar această doleanță ar trebui să fie a tuturor românilor, să aducem oamenii acasă, pe salarii corecte, pe muncă corectă și să fie mândri că sunt la ei în comunitate.

Concluzia este că va trebui să prioritizăm toate aceste programe ce implică crearea de locuri de muncă, posibilitatea ca tinerii să dezvolte întreprinderi mici si mijlocii și un aspect foarte important este că prin aceste programe diminuăm emigrarea, putând să păstrăm copiii și nepoții acasă, nu uităm de sănătate și educație, iar în ordine cronologică ar trebui să ne ocupăm astfel: - Școli, grădinițe, parc de recreere și distrcție pentru copiii și adulții comunității, teren de fotbal, tenis, sau baze sportive într-un cuvânt, cămine culturale, nu trebuie să uităm turismul pentru că acesta este singurul ce poate să dezvolte puterea de cumpărare a zonei și să o ridice. Aici desigur putem să modernizăm cele mai reprezentative monumentele istorice. Există posibilitatea să creăm o țesătorie de ii, asta pentru că majoritatea femeilor din comună știu să țese și să coase.

Cu toată capacitatea mea îmi voi canalizea atenția pe comuna Isverna, în a o transforma în una din cele mai frumoase comune de la munte, din România sau de ce nu din Europa. Vreau ca oamenii ce ne vizitează să o facă cu drag, fotografiile pe care aceștia le fac, știți că „fac cât o mie de cuvinte”. Știu că va fi o luptă de a schimba mentalități, oamenii au devenit neîncrezători, iar acum pe bună dreptate, cred că s-au săturat de promisiuni deșarte. Trebuie să luptăm cu sistemul – nu să-l lăsăm să ne învingă, ci să facem diferența prin acțiunile sau activitățile noastre zilnice, să le arătăm că se poate, căci dacă noi putem – înseamnă că se poate.