Noțiunea de risc speculativ vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate, precum și de alte autorități sau instituții publice în funcție de aria de competență, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.
Ordonanța face referire la protejarea directă sau indirectă a consumatorilor în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României.
Guvernul urmează să stabilească, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Economiei și a ministerului/instituției de resort, produsele, categoriile de produse sau serviciile apreciate ca fiind esențiale care sunt considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului.
Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, succesiv, prin hotărâre, pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri, și detaliază criteriile de evaluare, procedura de analiză, aplicare și colaborare dintre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Consiliul Concurenței, Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte autorități și instituții publice, precum și procedura prin care pot fi consultate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.
Care sunt acțiunile speculative
practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;
acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.
Sunt avute în vedere următoarele criterii:
marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli;
nivelul prețului de vânzare comparativ cu prețurile practicate în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/ servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv;
creșterea artificială a costurilor de producție, inclusiv salariale, pentru a masca o creștere nejustificată a prețului produsului/serviciului final;
distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;
limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare;
mărirea stocurilor, într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv.
Care sunt faptele de concurență neloială
Conform OUG, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză sunt interzise practicile de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi, care constau în:
practicarea unor prețuri nejustificat de mari
limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor
acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.
Potrivit actului normativ, concurența neloială reprezintă practicile comerciale ale întreprinderii și/sau ale angajatului care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau sunt susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi.
Aici intră:
denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informații care nu corespund realității;
deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat, prin folosirea unor informații despre care acesta avea cunoștință la momentul săvârșirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informații confidențiale și a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi;
discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia
exploatarea poziției superioare de negociere a unei întreprinderi față de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ și să fie de natură să afecteze concurența pe piață, realizată prin acțiuni sau inacțiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.