• PNL este partidul care a avut curajul să-și asume responsabilitatea guvernării României în condiții fără precedent în ultima sută de ani din istoria României, marcate de multiple dificultăți și provocări:
  a) situația precară - financiară, economică și instituțională - lăsată de guvernarea PSD;
  b) cea mai gravă criză sanitară și economică generată de pandemia COVID 19 și intervenită la doar patru luni de la preluarea guvernării;
• Într-un context atât de complicat, intern și internațional, Guvernarea PNL s-a confruntat și cu o majoritate parlamentară toxică și deosebit de ostilă, condusă de PSD, care a respins sau deturnat majoritatea măsurilor luate de Guvern pentru apărarea sănătății românilor și limitarea efectelor pandemiei, precum si pentru redresarea situației economice. Mai mult, majoritatea PSD din Parlament a promovat acte normative profund populiste care au torpilat bugetul și au generat un impact negativ de peste 6% din PIB.
• În fața acestor multiple greutăți, Guvernul Orban a acționat printr-o primă mutare de urgență – a eliminat toate măsurile nocive de suprataxare a românilor și economiei private introduse de PSD (supraacciza la carburanți, suprataxarea contractelor de muncă part-time, taxele oneroase puse băncilor și companiilor din sectorul energetic sau din telecomunicații)
• În paralel, Executivul condus de Ludovic Orban a luat o decizie strategică, esențială pentru viitorul României: a schimbat radical paradigma de dezvoltare economică a României – de la consumul păgubos și risipa instituite de PSD, la dezvoltarea prin investiții masive cu fonduri europene, competitivitate, digitalizare și sprijinirea sectorului privat. Este singura cale care duce la o economie sănătoasă, modernă, instituții eficiente și un nivel de viață mai bun.
• Guvernul liberal a făcut funcțional noul model economic bazat pe dezvoltare și investiții urmărind, pas cu pas, punerea în practică a programului de guvernare. Guvernul a reușit ca, într-un termen foarte scurt, să îndeplinească toate angajamentele pe care și le-a propus și asumat la învestitură. Acest aspect marchează o situație fără precedent în istoria guvernărilor din România post-decembristă - anume ca un guvern, chiar și cu un mandat scurt, cu o majoritate parlamentară ostilă, confruntat cu o criză sanitară și economică fără precedent, a reușit să îndeplinească, punct cu punct, toate obiectivele asumate.
• În fața crizei sanitare și economice, Guvernul PNL a acționat pe două planuri: limitarea extinderii epidemiei pe de o parte, iar pe de altă parte sprijinirea cetățenilor și companiilor afectate. Răspunsurile concrete au fost:

1) Cea mai amplă operațiune de dotare a sistemului sanitar din România.
2) Punerea bazelor celui mai vast program național de investiții și relansare economică din ultimii 30 de ani, „Reclădim România”.

• Implementarea programului „Reclădim România” a generat deja efecte pozitive în numai câteva luni:
  - în ciuda crizei, numărul de salariați a rămas relativ constant;
  - operatorii economici înregistrează o tendință de revenire;
  - nivelul investițiilor publice din primele 10 luni ale anului 2020 este cel mai ridicat din ultimii 10 ani.
• Accentul pus de Guvernul PNL pe dezvoltare, investiții și sprijinul pentru antreprenori, atingerea celei mai mari rate de absorbție a fondurilor europene de la aderare la UE încoace, reformele instituționale (reducerea birocrației, digitalizarea, simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene și descentralizarea lor în beneficiul administrațiilor locale) au creat cea mai bună bază pentru fructificarea unei șanse istorice pentru România: cele 80 de miliarde de euro, fonduri europene record, negociate la Bruxelles de președintele Iohannis.
• Guvernul PNL a demonstrat că este cel mai în măsură să îndeplinească această oportunitate de finanțare europeană cu care România nu s-a mai întâlnit în istoria ei. Practic, în doar un an de zile, Guvernul Orban a luat decizii ce nu fuseseră implementate de 30 de ani.
• În acest an de guvernare, PNL a reușit să demonstreze că veniturile românilor pot crește cu adevărat (fără a fi subminate de inflație) doar prin dezvoltare, investiții și modernizare, nu prin pomeni socialiste: Salariul mediu net a crescut la 3.275 lei în luna august, cu 7,6% mai mare față de perioada PSD.
• PNL a demonstrat, de asemenea, că nu e nevoie de taxe în plus sau de măriri de taxe pentru a aduce venituri suplimentare la buget, pentru că aceste venituri sunt generate de firmele care se bucură de un regim fiscal mai blând si predictibil. Deja, din august 2020 încoace, se înregistrează venituri mai mari la buget decât în aceeași perioadă a anului trecut, când erau și creștere economică, dar și suprataxele PSD.
• Este o perioadă grea, pe care o depășim deja prin solidaritate și măsuri fără precedent pentru sprijinirea sistemului sanitar, a românilor și a companiilor. A fost un an în care, alături de români, am demonstrat că se poate. Vom ieși cu bine și întăriți din această încercare.
• Guvernul PNL și administrațiile locale liberale au demonstrat atât că știu cum se face, cât și că pot face modernizarea României. La nivel local, modelul liberal de dezvoltare a fost validat în alegerile locale și a cucerit vechi bastioane PSD. La nivel național, soluția liberală a fost validată deja de rezultatele Guvernului Orban.

1. 
   Ce ne-a lăsat pe cap guvernarea PSD

Între 2017-2019, cei aproape trei ani de instabilitate cu trei guverne PSD a făcut din România cel mai vulnerabil stat UE în situația declanșării unei crize economice. În 2019, economia României era caracterizată prin:

• deficit bugetar excesiv (peste 4% din PIB)
• deficit comercial istoric – modelul economic PSD, bazat exclusiv pe stimularea consumului, a generat o creștere a deficitului balanței comerciale în 2019 până la 17,3 miliarde euro (cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât în 2018). Consumul intern în stil PSD a susținut preponderent locurile de muncă și oferta operatorilor economici din străinătate, în detrimentul capitalurilor românești și al ofertei interne;
• record negativ pentru investițiile publice, cele mai mici din ultimul deceniu.
• nivel record al plăților restante de la bugetul de stat pentru firme, pensionari.
• ritm deosebit de lent al accesării fondurilor europene, cu riscul pierderii a peste 550 milioane de euro la sfârșitul lui 2019;
• declin semnificativ al producției industriale în primele luni ale lui 2019;
• costuri foarte mari de finanțare/refinanțare a datoriei publice, ca efect al creșterii neîncrederii piețelor în măsurile PSD.
• ineficiență administrativă – număr mare de ministere (27), agenții și autorități, cu suprapuneri de competențe;
• birocrație excesivă – blocarea tuturor proiectelor de informatizare/digitalizare;
• deprofesionalizare – promovarea în poziții-cheie a unor persoane fără competențe/pregătire profesională specifică, dar cu pile politice.

1. Îndeplinirea principalelor puncte din Programul de guvernare

În ciuda unei majorități politice conjuncturale în Parlament care a blocat constant măsurile adoptate și a crizei sanitare, Guvernul a reușit ca, într-un termen foarte scurt, să îndeplinească toate angajamentele asumate la învestitură.

• Restructurarea Guvernului - reducerea numărului de ministere de la 27 de la 16; reorganizarea mai multor autorități publice centrale;
• Eliminarea suprataxelor PSD și corectarea măsurilor PSD cu impact economic negativ asupra economiei și asupra puterii de cumpărare:
  • eliminarea supra-accizei la carburanți, care, concomitent cu o scădere a cotațiilor internaționale ale petrolului, a determinat acum în România unul dintre cele mai mici prețuri la motorină/benzină din Uniunea Europeană;
  • eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time), măsură care generase o situație fără precedent – salariul negativ;
  • eliminarea sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA - split TVA, care adusese costuri suplimentare pentru mediul economic;
  • eliminarea măsurilor anti-economice promovate de PSD prin OUG 114/2018: eliminarea supra-taxării din sectoarele comunicații, energie și financiar-bancar; desființarea pseudo-fondului de dezvoltare și investiții, mecanism de risipire a banilor publici, aflat în prezent în analiza autorităților anti-corupție.
• Încheierea în bune condiții a anului bugetar 2019, prin acoperirea tuturor cheltuielilor publice restante/amânate de guvernul precedent (rambursări de TVA către mediul economic; plata concediilor medicale restante; plata către operatorii economici a tuturor lucrărilor de investiții efectuate și neachitate de fostul guvern; acoperirea altor cheltuieli de funcționare a statului, pentru care guvernul precedent nu prevăzuse resursele bugetare);
• Elaborarea și adoptarea într-un timp extrem de scurt a legilor bugetare pentru anul 2020: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
• Reformarea programelor de investiții de interes local. Guvernul PNL a impus verificarea în teren a calității lucrărilor realizate pentru obiectivele de investiții pentru care se solicită decontarea (PNDL). Procedura a eliminat proiectele de slabă calitate, fictive sau cu stadii de realizare neconforme cu realitatea.
• Creșterea sumelor atrase din fonduri europene nerambursabile. La sfârșitul anului 2019, s-a evitat dezangajarea a 550 milioane de euro. În anul 2020, sumele atrase din fonduri europene nerambursabile au fost la cel mai ridicat nivel de la aderarea României în Uniunea Europeană. În urma negocierilor derulate de Președintele României, Klaus Iohannis, România a obținut o finanțare totală de 80 miliarde euro, prin bugetul multianual 2021-2027 și Fondul de relansare economică Next Generation EU.
• Elaborarea primei versiuni a Acordului de Parteneriat cu UE pentru perioada 2021-2027 și a cadrului legislativ primar pentru asigurarea utilizării mai eficiente a fondurilor europene în perioada 2021-2027.
• Demararea lucrărilor de construire la autostrada Sibiu-Pitești, la autostrada de centură a municipiului București, deblocarea lucrărilor la drumul expres Craiova-Pitești, demararea procedurilor pentru Autostrada Unirii. Autostrada Unirii a fost scoasă dintr-un Parteneriat Public-Privat toxic și costisitor pentru România, elaborându-se într-un timp foarte scurt cadrul legal pentru accelerarea implementării acestui proiect din fonduri europene.
• Finalizarea procedurilor și începerea construcției la primele 3 spitale regionale de urgență: Craiova, Cluj, Iași, după trei ani de tărăgănare de către PSD.
• Demararea unui amplu proces de simplificare și debirocratizare a administrației publice, prin deblocarea și accelerarea proceselor de digitalizare în relația cetățean-autorități publice.

• Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale din anul 2019 și organizarea și desfășurarea corectă și în condiții de siguranță sanitară a alegerilor locale din septembrie 2020;
• Prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor privind pensionarea magistraților, care are fi generat un blocaj total la nivelul instanțelor din România.
• Abrogarea recursului compensatoriu prin Legea nr. 240 din 19 decembrie 2019 –care generase un profund sentiment de nesiguranță în rândul populației – peste 20.000 de deținuți condamnați penal, care au recidivat într-un procent uriaș imediat după liberarea condiționată.
• Revizuirea legislației din domeniul justiției, pentru corectarea intervențiilor toxice operate de PSD în ultimii ani, care au decredibilizat puternic sistemul judiciar din România. În septembrie 2020, au fost supuse dezbaterii publice următoarele proiecte de lege: proiectul de Lege privind statutul magistraților din România; proiectul de Lege privind organizarea judiciară; proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectele au fost elaborate ca urmare a cerințelor Raportului MCV al Comisiei Europene, a rapoartelor și avizelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția, în conformitate cu numeroase luări de poziție ale unor asociații ale magistraților și a numeroase organizații ale societății civile făcute la momentul modificării legilor justiției în anii 2018-2019.
• Organizarea în bune condiții a examenului de rezidențiat, care a permis formarea și intrarea în sistemul de sănătate a unui număr mai mare de tineri specialiști.

III. Sănătate: măsuri adoptate în contextul crizei COVID 19

• După guvernarea PSD am găsit STOCURI ZERO! La sfârșitul lui 2019, rezerva Ministerului Sănătății nu cuprindea medicamente, substanțe dezinfectante, echipamente de protecție a personalului și alte materiale necesare combaterii unei epidemii. 
• Guvernul PNL a luat măsuri pentru a schimba situația și a întreprins cea mai amplă operațiune de dotare a sistemului sanitar din România cu materialele și echipamentele necesare pentru gestionarea pandemiei: 24 miliarde de lei au fost investiți pentru medicamente și echipamente sanitare și 9,8 miliarde de lei au fost plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID – 19.
• În secțiile de terapie intensivă există, în prezent, un număr de 3.065 de paturi, 2.252 ventilatoare mecanice și 2756 monitoare. La acestea se adaugă cinci unități de Terapie Intensivă mobile, două spitale modulare și un modul ATI, cu un total suplimentar de 169 de paturi complet funcționale. Între aprilie-octombrie 2020, creșterea capacității de ventilatoare a fost de 73%.
• Capacitatea de testare a crescut de la sub 100 de teste/zi în luna martie a acestui an, la peste 40.000 de teste/zi în octombrie.
• Stimularea personalului medical - pentru lunile aprilie și mai 2020, a fost plătit stimulentul de risc de 162,6 milioane lei pentru 32.451 persoane (aprilie) și 32.610 persoane (mai).
• Numărul medicilor a crescut cu 2.700 în ultimul an.
• Ministerul Sănătății a realizat demersurile necesare pentru achiziția unui număr de 2.970.000 de doze de vaccin gripal tetravalent pentru sezonul 2020-2021.

Măsuri pentru infrastructura de sănătate

Guvernul liberal a început deja proiectele pentru construcția spitalelor regionale la Iași, Craiova și Cluj și a unui nou spital județean la Sibiu. PSD câștigase alegerile în 2016 cu promisiunea că va face 8 spitale regionale însă nu au fost în stare să pună nicio cărămidă și a tergiversat trimiterea la Comisia Europeană, spre aprobarea finanțării, a proiectelor spitalelor de la Iași, Cluj și Craiova pentru care România ceruse fonduri europene. Pe lângă acestea, Guvernul PNL investește în spitalele municipale din zeci de județe, precum Brăila, Bacău, Constanța.

• Spitalul Regional din Cluj: Comisia Europeană a aprobat finanțarea din fonduri UE cu 47 de milioane de euro a Spitalului Regional din Cluj. Noul spital va costa 2,5 miliarde de lei (fonduri europene și fonduri bugetare) și va avea 849 de paturi, dintre care 105 pentru îngrijiri critice (inclusiv arși).
• Spitalul Regional din Iași: în decembrie 2019, am semnat primul contract de finanțare a unui spital regional, iar realizarea lui intră în linie dreaptă. Sunt 143 milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului Spitalului Regional de Urgență Iași.
• Spitalul Regional din Craiova: Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei, iar durata de implementare a proiectului este de 104 luni. Unitatea medicală va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, va avea 807 paturi, 19 săli de operație și va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7.
• Construim un nou spital județean la Sibiu, care va avea o finanțare de 500 de milioane de euro din Programul Naţional de Recuperare și Rezilienţă

1. Muncă și protecție socială

• Salariu mediu net a crescut în august 2020 cu 231 lei, până la 3.275 lei pe lună, ceea ce înseamnă o creștere cu 7,6% față de aceeași lună din 2019.
• Majorarea, de la data de 1 ianuarie 2020, a salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 2.080 lei la 2.230 lei.
• Guvernul PNL a crescut pensiile cu 14%, cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani.
  Punctul de pensie a crescut cu 177 de lei, de la 1.265 lei până la 1.442 lei.
  Indemnizația socială pentru pensionari a crescut de la 704 lei la 800 lei. 4,9 milioane beneficiari.
• Guvernul PNL a majorat alocațiile cu 20% pentru peste 3,6 milioane copii. Ne-am angajat că vom dubla alocațiile, etapizat, până în 2022.
• La 1 ianuarie 2020, am majorat cuantumul alocației de stat pentru copii cu 100% din rata medie anuală a inflației, respectiv cu 3,8%. Indexarea anuală cu rata inflației păstrează puterea de cumpărare a alocațiilor.
• Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time), prin care românii erau taxați pentru venituri pe care nu le aveau, o taxă abuzivă și anacronică a PSD, în contratimp cu dinamica și flexibilitatea crescânde ale pieței muncii.
• Guvernul PNL a plătit salariul și alte indemnizații de sprijin pentru 1,4 milioane de români care s-au aflat în șomaj tehnic. Costul a fost de 7,2 miliarde lei. Indemnizațiile au fost stabilite la maximum 75% din câștigul salarial mediu brut.
• Măsuri active de sprijin pentru angajați și angajatori:

Sprijin de 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei brut, pentru angajatorii care angajează pe perioadă nedeterminată: persoane de peste 50 ani concediate în perioada stării de urgență/alertă, tineri între 16-29 ani, înregistrați ca șomeri, cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, derulate pe teritoriul altor state. Până la finalul lui octombrie au fost încheiate convenții pentru 1.621 de persoane.

Am decontat 41.5% din salariu, timp de trei luni, pentru angajații care s-au întors la muncă începând din 1 iunie 2020. De această măsură au beneficiat un număr de 646.500 de persoane, sumele total plătite depășind 2 miliarde lei.

Sprijinirea, prin acordarea unei indemnizații lunare de 41,5% din câștigul salarial mediu brut, a altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă.

Sprijinirea angajatorilor care angajează lucrători sezonieri, avînd contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni – asigurarea decontării a 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut.

Sprijinirea lucrătorilor zilieri prin decontarea, prin intermediul beneficiarului de lucrări, de la bugetul de stat a 35% din remunerația zilnică a acestora.

Sprijin pentru telesalariați - acordarea unei sume de 2.500 lei pentru angajații care au lucrat, cel puțin 15 zile, în regim de telemuncă în perioada stării de urgență, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă.

• Am amânat ratele bancare pentru aprox. 321.000 de români, pentru o perioadă de 9 luni.
• Am oferit pachete alimentare și sanitare persoanelor vulnerabile în valoare de 225 milioane euro pentru 1,2 milioane beneficiari.
• Susținerea părinților care se ocupă de îngrijirea și supravegherea copiilor pe timpul suspendării temporare a unităților de învățământ, a creșelor și a grădinițelor prin acordarea unei indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare. ( 34.000 de părinți beneficiari).
• Am decontat concedii medicale în 7 luni din anul 2020 de 2,4 miliarde lei, de aproape două ori mai mult decât a făcut-o Guvernul PSD în 2018 (1,4 miliarde). În 2019, până la plecarea de la guvernare, Guvernul PSD a plătit doar 1,6 miliarde pentru concediile medicale.
• Oferim tichete de masă caldă în valoare de 180 lei/lună persoanelor în vârstă de peste 75 de ani. Pentru această măsură am alocat un buget 133 milioane de euro, de care au beneficiat 290.000 de persoane.
• Am acordat ajutoare de urgență în sumă totală de 4.093.800 lei pentru un număr de 1.236 familii și persoane singure aflate în situații de risc de excluziune socială. În timpul guvernării PNL, s-a redus timpul de așteptare, de la 6 luni la o lună, de la momentul solicitării/apariției situației de excluziune socială.
• Am compensat cu 90% prețul de referință al medicamentelor pentru pensionari.
• Ca urmare a colaborării la nivel de miniștri ai muncii din România și Germania pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă a lucrătorilor sezonieri, s-a realizat modificarea legislației muncii referitoare la condițiile de angajare și de muncă în Germania, cu precădere în industria cărnii, unde au existat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire cu Coronavirus.

1. Educație

• Am achiziționat tablete pentru uz școlar, echipamente de protecție medicală și/sau containere sanitare mobile pentru desfășurarea în bune condiții a școlii.
• Am aprobat Programul național „Școala de acasă” prin care s-a alocat suma de 150 milioane lei pentru achiziția a 250.000 de dispozitive electronice.
• Alocarea financiară de 100 milioane euro pentru achiziționarea de echipamente IT (tablete, laptopuri, table interactive, camere web etc.) necesare desfășurării activităților didactice în mediul online.
• Prin casele corpului didactic au fost formate pentru predarea online un număr de 182.000 de cadre didactice, au fost realizate și difuzate 15 lecții suport pentru utilizarea platformelor educaționale în cadrul proiectului Teleșcoala profesorilor.
• Realizarea conectării la internet a peste 2.800 de clădiri aparținând unităților de învățământ.
• Am asigurat dreptul la transport gratuit pentru elevii din învățământul preuniversitar.
• Am alocat suma de 14.200.000 lei pentru protejarea studenților și a rezidenților de infectarea cu virusul SARS-CoV-2 și am suplimentat cu 10% subvențiile pentru cămine și cantine.
• Am oferit tichete pentru a sprijini elevii din familiile cu venituri mici (materiale școlare și vestimentație, necesare frecventării școlii) – 27 milioane euro , 400.000 de beneficiari.
• Programul pilot „Masa caldă” de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi a fost extins de la 50 la 150 de unități de învățământ preuniversitar, pentru care s-au alocat 82 milioane lei.

1. 
   Măsuri fiscale și pentru susținerea mediului de afaceri

1) Guvernul a devenit partener pentru mediul de afaceri și contribuabili, după politicile agresive, impredictibile și instabile ale PSD. PNL a eliminat toate suprataxele ce fuseseră introduse de PSD. Prin eliminarea taxelor PSD, măsurile fiscale luate, debirocratizare și digitalizare, Guvernul PNL a generat încrederea contribuabililor:

- cuantumul obligațiilor fiscale declarate în perioada august-octombrie 2020 a crescut cu 2,38 miliarde lei față de perioada similară a anului precedent, o creștere cu 3,4%.

2) După eliminarea taxelor și în plină criză, Guvenul PNL a adus deja trei luni la rând - august, septembrie, octombrie 2020 - mai multe venituri la buget decât PSD în 2019. În septembrie 2020, la buget au intrat cu 7,6% mai mulți bani decât în septembrie 2019.

În perioada august-octombrie 2020, s-au colectat  venituri fiscale superioare:
- venituri brute în sumă de 71,7 miliarde lei, cu 1,05 miliarde lei (101,5% indice nominal), mai mult decât în perioada similară din anul 2019;
- venituri nete în sumă de 69,2 miliarde lei, cu 0,72 miliarde lei (101,1% indice nominal), mai mult decât în perioada similară din anul 2019;

3) Guvernul PNL a plătit toate restanțele PSD către companii:
- rambursările TVA restante,
- 2,4 miliarde lei - concedii medicale restante
- a onorat plățile restante din PNDL - 2.100 solicitări de plată restante de pe vremea PSD în valoare de 1,44 miliarde lei.
Erau bani pe care guvernările PSD îi datorau companiilor. Atfel își masca PSD deficitul bugetar, prin neplata datoriilor și facturilor.

4) „Reclădim România” - Guvernul PNL a reacționat rapid la problemele din economie provocate de pandemie și a venit cu cel mai mare cel mai mare pachet de măsuri pentru susținerea economiei naționale din ultimii 30 de ani, care va depăși 7% din PIB până la finalul anului 2020.

• Prin acest program, Guvernul PNL a schimbat radical modelul de dezvoltare economică a României, orientându-l de la consum (PSD) către investiții publice care dinamizează economia și crește competitivitatea companiilor românești. Acest program masiv de stimulare a economiei a stopat declinul economiei în 2020, evitând recesiunea tehnică, și garantează revenirea creșterii economice în 2021.

În primele 10 luni, prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică, Guvernul PNL a injectat suplimentar în economie 68 miliarde lei.
- 30 miliarde lei (2.9% din PIB), prin scheme de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor
- 38 miliarde lei (3.4% din PIB), pentru alte măsuri de sprijin, între care:

• 16,5 miliarde lei scutiri de taxe și impozite și amânarea plăților obligațiilor fiscale curente de care au beneficiat peste 350.000 contribuabili. Acești bani au rămas în economie.
• 7,2 miliarde lei – măsuri de sprijin pentru salvarea locurilor de muncă: plata șomajului tehnic pentru 1,4 milioane angajați în timpul stării de urgență și decontarea a 41,5% din salariu pentru cei reveniți la muncă după șomajul tehnic
• 5,5 miliarde lei – rambursări de TVA. În 2020, au fost soluționate 71.186 cereri de rambursare TVA, cu 12.589 mai multe față de anul precedent. Guvernul PNL a plătit cu peste 3,1 miliarde lei rambursări TVA mai mult decât PSD în anul trecut.
• 8,6 miliarde lei în plus la cheltuieli cu investițiile în 10 luni față de aceeași perioadă a anului trecut. Guvernul PNL a reaizat investiții record – 35,4 miliarde lei în primele 10 luni ale lui 2020. (vezi capitolul Investiții)

5) Circa 17 miliarde lei au rămas la companii prin măsurile fiscale ale Guvernului PNL și prin amânări la plată.

6) Prin IMM INVEST, cel mai amplu program de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din ultimele trei decenii, Guvernul PNL a asigurat până acum acces la finanțare rapidă și ieftină (credite cu dobândă zero cu garanția statului) pentru 21.204 IMM-uri la credite în valoare totală de 14,9 miliarde lei (la 26.10.2020).
Guvernul PNL a majorat plafonul IMM Invest de la 15 la 20 miliarde lei.

7) Granturi de 1 miliard de euro destinate IMM-urilor prin fonduri europene:

• 100 milioane euro micro-granturi pentru IMM fără angajați în 2019 (14.000 aplicanți)
• 350 milioane euro, granturi pentru capital de lucru (înscriere lansată în octombrie) – cu posibilitatea de suplimentare cu 500 milioane Euro a bugetului alocat
• 550 milioane euro - granturi pentru investiții (se definitivează procedura de implementare)

8) Garanții de stat pentru credite companii mari – 8 miliarde de lei 

Demararea unui program de circa 8 miliarde lei de sprijinire a companiilor mari și a IMM-urilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei și care pot beneficia de garanții de stat pentru credite de investiții și de capital de lucru de până la 80%.

9) Schema de garantare IMM Leasing
Acordarea de facilități de garantare de către stat pentru finanțările de tip leasing financiar pentru achiziționarea de bunuri mobile noi sau second-hand necesare realizării activităților IMM-urilor, precum și întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați, în calitate de utilizatori.

10) Acest pachet de măsuri fiscal-bugetare, a contribuit semnificativ la limitarea căderii economice și la susținerea tendințelor de redresare în formă de „V” pentru sectoare importante ale economiei.

VII. Investițiile publice

1) În primele zece luni, Guvernul PNL a realizat investiții 35,4 miliarde lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani.

- Cu 35,4 miliarde lei în zece luni, Guvernul PNL a investit considerabil mai mult decât a investit guvernul PSD în tot anul 2017 - 26,8 mlrd. lei sau Guvernul din 2016 - 28,7 miliarde lei.

- În primele 10 luni, Guvernul PNL a investit cu 8,6 miliarde lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. O treime o reprezintă investițiile din fonduri nerambursabile, cea mai mare pondere din ultimii zece ani.

2) România este singurul stat din UE care a înregistrat o creștere a volumului investițiilor publice în anul 2020, în plină criză sanitară și economică.

3) Construcțiile inginerești realizate din fonduri publice au înregistrat în primele opt luni o creștere de 25,6%, cea mai ridicată din ultimii 12 ani.

4) Guvernul PNL a pornit marile șantiere (Sibiu - Pitești, autostrada de centură București), a deblocat lucrări (drumul expres Craiova - Pitești) și proiecte majore de infrastructură (Autostrada Moldovei Nord-Sud, Autostrada Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni), a finalizat investiții publice tărăgănate de PSD (loturi importante din Coridorul IV șir Autostrada Transilvania, Centura Bacăului și Rădăuți, Metroul din Drumul Taberei, calea ferată București-Otopeni) și a relansat mari proiecte de infrastructură întârziate de PSD (spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca)

- Demararea lucrărilor de construire la autostrada Sibiu-Pitești. Din martie 2020, se lucrează pe primul din cele cinci loturi (Sibiu-Bița), cu un grad de realizare de 26,3%, în avans față de calendarul asumat. Comisia Europeană a anunțat finanțare nerambrusabilă de 875,5 milioane euro.

- Demararea lucrărilor de construire pentru autostrada de centură a municipiului București.

- Deblocarea lucrărilor la drumul expres Craiova-Pitești. Acolo unde Dragnea alinia trei borduri la marginea unui lan de grâu, se lucrează pe tronsonul 2, iar variantele ocolitoare ale municipiilor Balș și Slatina au ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 30 %.

- A fost accelerată implementarea proiectului M5 și a fost inaugurată linia de metrou Eroilor – Drumul Taberei și a fost modernizată calea ferată București Nord – Aeroportul Otopeni care va fi pusă în funcțiune în decembrie.

5) Între noiembrie 2019 - octombrie 2020, Guvernul PNL a dat în trafic 46 de km de autostradă. Până la sfârșitul anului, vor fi recepționați încă 43 de km de autostradă și 172 de km de variante ocolitoare și drumuri naționale. În trei ani, cele trei guverne PSD au dat în trafic doar 96 de km de autostradă.

6) Între noiembrie 2019 - octombrie 2020 au fost realizate plăți în valoare totală de 7,17 miliarde de lei în PNDL, cu un miliard mai mult decât cele realizate de PSD în anul anterior.

7) Programe de finanțare, investiții strategice și de mediu

Finanţarea extinderii reţelelor de gaze naturale - program național de 1 miliard euro de racordare a gospodăriilor la gaze, beneficiarii eligibili sunt autoritățile publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Programul Transport public ecologic – stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ, 92 milioane lei din Fondul pentru Mediu.

Programul Iluminat public stradal, 504 milioane lei din Fondul pentru Mediu - înlocuirea corpurilor de iluminat cu un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED.

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru gospodării izolate, 230 milioane lei din Fondul pentru Mediu

Programul Casa Eficientă Energetic, 429 milioane lei din Fondul pentru Mediu, reabilitarea clădirilor unifamiliale prin izolarea pereților, a acoperișului, înlocuirea părților vitrate etc., beneficiari fiind persoane fizice.

Programe de investiţii în managementul apelor și lucrărilor hidrotehnice și fondului forestier - „Reabilitarea zonei costiere”, fonduri europene de  800 mil. euro

Programul Noua Casă - statul garantează 60% din creditele ipo­te­care pentru locuinţe noi cu un preţ maxim de 140.000 euro și 50% pentru locuinţele vechi, până la un plafon de 70.000 euro, 1.385 solicitări depuse, din care s-au aprobat 599. În 2020 au fost emise un număr de 5.988 garanții, în valoare totală de 646,8 milioane lei.

VIII. Fondurile europene

• Sumele atrase din fonduri europene nerambursabile de Guvernarea PNL în 2020 au fost la cel mai ridicat nivel de la aderarea României în Uniunea Europeană.
  Peste 6 miliarde euro au fost plăți încasate de la Comisia Europeană în perioada noiembrie 2019 – octombrie 2020 prin Politica de Coeziune (2,9 miliarde euro față de 1,1 miliarde euro decontate într-un an de PSD), Programul Național de Dezvoltare Rurală (1,3 miliarde euro) și plăți directe la hectar prin Politica Agricolă Comună (1,9 miliarde euro).
  
  Până la sfârșitul anului, suma decontată din fonduri europenea urmează să depășească 7 miliarde euro, cea mai mare valoare a fondurilor atrase într-un an de la aderarea României la Uniunea Europeană.
  
  2) La sfârșitul anului 2019, Guvernul PNL a evitat în ultima clipă dezangajarea a 550 milioane euro, fonduri europene alocate pe care România era să le piardă cu Guvernul Dăncilă, și a transmis cereri de plată de peste 1 miliard euro.

3) În urma negocierilor derulate la Bruxelles de Președintele României, Klaus Iohannis, România a obținut o finanțare de 80 miliarde euro pentru dezvoltare și modernizare (bugetul multianual 2021-2027 ani și Fondul de relansare economică Next Generation EU.

4) Guvernul PNL a obținut pentru Sibiu-Pitești 875,5 milioane euro neramburabili de la Fondul de coeziune pentru finanțarea construirii primei etape a lucrărilor la autostradă, și 150 milioane euro pentru finanțarea Centurii ocolitoarea a Bacăului (30 km de drum nou, dintre care 16 km parte a Autostrăzii Moldovei).

5) Guvernul PNL a derulat cu 1,3 mld euro, fonduri europene, cel mai amplu program de dotare al spitalelor din istorie. Ministerul Fondurilor Europenea primit spre decontare 297 de proiecte prin care spitalele  au achiziționat echipamente medicale și materiale sanitare însumând 1,3 miliarde de euro.


IX. Agricultura

1) La finalul semestrului I din 2020 s-a înregistrat o reducere cu 10,5% a deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare (968,2 milioane euro) față de perioada similară din 2019. Exporturile (3.423 milioane euro) au crescut cu 6,4%, iar importurile (4.392 milioane euro).

2) Scheme de sprijin în sectorul vegetal:

• schema de plată unică pe suprafață, 975 milioane euro, 830.000 beneficiari;
• practici agricole benefice pentru climă și mediu (înverzire), 571 milioane euro;
• plată pentru instalarea tinerilor fermieri, 20,5 milioane euro;
• „Ajutor de minimis” pentru susținerea produsului tomate în spații protejate, 39,4 milioane euro, 17.386 beneficiari;
• „Ajutor de minimis” pentru susținerea producției de usturoi, 1,5 milioane de euro, 1.091 beneficiari;

3) Scheme de sprijin în sectorul zootehnic:

• schema de sprijin cuplat pentru sectorul zootehnic (SCZ), cu un buget de 176,5 milioane euro, 32.668 beneficiari:
• ajutoare naționale tranzitorii (ANT) în sectorul zootehnic, 148,9 mil. euro, 241.287 beneficiari

4) Programul Național de Dezvoltare Rurală: plățile în 2020 au totalizat 1,3 miliarde de euro. Gradul de absorbție pentru componenta FEADR este de 71,45%.

5) Susținerea generațiilor tinere de fermieri:

• concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă tinerilor fermieri cu vârsta de până la 40 de ani.
• stimularea angajării tinerilor în agricultură - sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană, de 1.000 lei/persoană cu studii superioare, 750 lei/persoană cu studii medii și 500 lei/persoană – fără studii.

6) Programului Național pentru Irigații
Reabilitarea infrastructurii principale de irigații – alocare financiară de 255,6 milioane de lei, din care, realizat în 2020: 158,1 milioane de lei

7) Schema de ajutor de stat acordat  producătorilor agricoli  care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de secetă. Bugetul alocat a fost de peste 850 milioane de lei, iar numărul de beneficiari de 27.861.


X. Digitalizare

1) Criza sanitară a impus și accelerat procesul de digitalizare. Alături de investiții masive în infrastructură și susținerea inovării, digitalizarea – ca vârf de lance al unei economii moderne și respect față de timpul cetățeanului – este un punct cheie al programului „Reclădim România”.

2) Sistemul Naţional Electronic de Plată Online (SNEP) – GHIȘEUL.RO, platformă preluată de  Autoritatea pentru Digitalizarea României în ianuarie 2020

• din ianuarie 2020, s-au înscris peste 225.000 de noi utilizatori;
• peste 717.000 utilizatori activi și peste 300 de tipuri de plăţi pot fi achitate online;
• au fost introduse următoarele noi posibilităţi de plată: toate tipurile de plăţi aferente prestării oricărui serviciu public, contravaloarea permiselor de conducere, plăţile pentru autorizaţiile de circulaţie provizorie, pentru certificatul de înmatriculare, taxele pentru emiterea pașapoartelor;
• număr de tranzacţii zilnice record pentru o singură instituţie: 2.800/zi de plăţi permise auto/certificate/autorizaţii;
• creșterea cu 80% a numărului de tranzacţii și cu peste 165% a valorii sumelor plătite prin ghișeul.ro, comparativ cu aceași perioadă a anului trecut;
• diversificarea tipurilor de instituţii care s-au înrolat/sau sunt în curs de înrolare în ghișeul.ro: RA-APPS, Imprimeria Naţională, Academia de Studii Economice din București (în curs de înrolare), Administraţia Naţională Apele Române(în curs de înrolare), Autoritatea Rutieră Română (în curs de înrolare), I.T.M (în curs de înrolare);

3) Guvernul PNL a asigurat legislația de urgență pentru digitalizare în timpul pandemiei și a obligat practic instituțiile să-și digitalizeze actul administrativ și să aibă respect pentru timpul cetățenilor:

- toate documentele oficiale cu semnătură electronică au primit forța juridică a înscrisurilor autentice,
- instituțiile au fost obligate să primească de la cetățeni și firme documentele cu semnătură electronică,
- instituțiile publice au fost obligate să pună la dispoziție portaluri proprii în acest sens, ori, cel puțin, să primească oficial documentele prin poșta electronică.

4) ANAF a accelerat procesul de informatizare pentru a crește gradul de colectare prin conformare voluntară. Digitalizarea a contribuit la creșterea veniturilor la buget înregistrată începând cu august 2020 și la creșterea cu 3,4% a obligațiilor fiscale declarate în august-octombrie 2020.
Măsuri de digitalizare luate de ANAF:

• deblocarea unui proiect uitat în sertare: conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale și implementarea sistemului informatic SAF-T (Standard Audit File for Tax);
• posibilitatea persoanelor juridice de a avea acces la platforma Ghișeul.ro pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor de plată ale contribuabililor;
• introducerea de noi documente pe baza cărora contribuabilii persoane fizice să se poată identifica electronic în SPV și implementarea identificării vizuale online, pentru înregistrarea în SPV;
• asigurarea, de la distanță, a serviciului de asistență a contribuabililor și dezvoltarea Call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național;
• simplificarea fișei pe plătitor și operaționalizarea transferului electronic al actelor administrativ fiscale emise de către organele de inspecție fiscală în evidența pe plătitor;
• implementarea sistemului informatic NOES și realizarea sistemului informatic pentru poprirea și ridicarea popririi asupra conturilor bancare prin mijloace electronice.

5) Digitalizarea serviciilor furnizate de către Ministerul Muncii a fost o prioritate în 2020. „Un singur drum pentru serviciile MMPS”  - măsură cerută instituțiilor din subordinea/coordonarea ministerului în luna iunie 2020 - a fost momentul în care poșta electronică a devenit principalul mijloc de comunicare cu cetățenii, aceștia putând să trimită solicitarea și documentele necesare prin e-mail, urmând să se prezinte o singură dată la sediul instituției (Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială) pentru a ridica decizia/înscrisul așteptat.