Joi, 28 Februarie 2019 02:00

Relaţii de muncă şi dialog social

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Existenţa dialogului social într-o unitate este condiţionată, în mare măsură, de organizarea şi funcţionarea unor structuri instituţionale adecvate acestui domeniu. Conform prevederilor Codului Muncii şi a Legii nr.62/2011, republicată, în tara noastră există în acest sens următoarele forme de organizare:- reprezentanţii salariaţilor;- sindicatele;- patronatul.

Capacitatea angajaţilor de a se organiza în mod liber în vederea apărării intereselor proprii în cadrul negocierilor colective cu angajatorul, este un element fundamental în evaluarea gradului de democratizare a procesului de muncă şi în măsurarea eficienţei dialogului social.

La unităţile unde sunt încadraţi mai mult de 21 de salariaţi şi dacă nici unul nu este membru de sindicat, interesele acestora pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii salariaţilor, aleşi în cadrul adunărilor generale ale salariaţilor.
Aceşti reprezentanţi urmăresc respectarea drepturilor salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv de muncă şi regulamentul intern.
Patronatele sunt parteneri sociali în relaţiile colective de muncă,participând, prin reprezentanţii proprii, la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă, la tratative şi acorduri cu autorităţile publice  şi cu sindicatele şi în alte structuri specifice ale dialogului social.

În cadrul structurilor dialogului social, firma reprezintă nucleul de bază. Prin Legea nr.62/2011, republicată, legea dialogului social, sunt reglementate modalităţile de consultări şi dialog permanent între partenerii sociali şi constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor, constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora.

Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariaţi se stabilesc potrivit legii, prin negocierea contractelor colective de muncă şi ale contractelor individuale de muncă. In baza consimţământului părţilor, se încheie contractul individual de muncă în formă scrisă, în limba română.

Codul Muncii stabileşte că orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Prin procedura operaţională privind înregistrarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel de unitate şi a hotărârilor arbitrale precum şi concilierea conflictelor de muncă, se stabileşte modul de realizare a următoarelor activităţi la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Mehedinţi:

- primirea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;

- eliberarea dovezii privind depunerea documentaţiei privind reprezentativitatea depusă de organizaţiile sindicale;

- certificarea numărului de salariaţi pentru organizaţiile patronale, în scopul obţinerii reprezentativităţii la nivelul sectorului de activitate şi la nivel naţional (baze de date şi rapoarte de interogare utilizate);

- depunerea şi înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă a contractului colectiv de muncă;

- verificarea îndeplinirii condiţiilor procedurale prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată;- depunerea şi înregistrarea actelor adiţionale de modificare a clauzelor contractelor colective de muncă;           

- concilierea în cazul conflictelor colective de muncă.La Inspectoratul Teritorial de Muncă  Mehedinţi la data de 31.12.2018 existau înregistrate  un număr de 72 contracte colective de muncă, active.


Inspector Sef
Compartiment CRP

Gheorghe Florian Simcea                                                            
Mădălina Aurora Gîrlea

Citit 2030 ori