România se pregătește pentru o iarnă grea, cu prețuri mari la gaze, astfel că energia din surse regenerabile pare să fie una dintre puținele opțiuni viabile pentru încălzirea locuințelor și a clădirilor publice.
Un proiect al Universității Politehnica din București (UPB) arată cum energia solară și geotermală pot fi folosite împreună pentru a reduce costurile și emisiile de gaze cu efect de seră, relatează adevarul. Cercetătorii au îmbunătățit sistemul de încălzire într-una dintre clădirile Facultății de Energetică, Laboratorul de Surse Regenerabile de Energie, care folosește acum în proporție de 100% energie regenerabilă.
Până recent, clădirea a fost încălzită cu ajutorul unei centrale locale pe gaz. Deoarece se află la un capăt al rețelei centralizate de alimentare cu căldură a universității, temperatura agentului termic care ajungea în clădire era prea scăzută pentru a asigura condițiile de confort.
Echipa de cercetători condusă de prodecanul conf. dr. ing. Constantin Ionescu a arătat că un sistem de încălzire hibrid, bazat pe energie geotermală și solară, poate crește confortul cadrelor didactice și al studenților care își desfășoară activitatea în clădire. Soluția dezvoltată de inginerii de la Facultatea de Energetică din cadrul UPB include panouri fotovoltaice, panouri hibride fotovoltaic-termic și pompe de căldură geotermale. Oamenii de știință spun că ea poate fi replicată cu ușurință oriunde.
Munca cercetătorilor români este parte dintr-un proiect mai mare, WEDISTRICT, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Horizon 2020. În afară de București, se mai fac studii pe tema încălzirii și răcirii districtuale din resurse regenerabile și în Córdoba (Spania) și Luleå (Suedia).
„WEDISTRIC s-a născut din dorința noastră de a arăta cum pot fi înlocuiți combustibilii fosili prin integrarea optimă a diferitelor surse de energie regenerabilă atât în sistemele de încălzire zonală existente, cât și în cele noi”, spune conf. Ionescu.
Încălzirea locuințelor consumă aproximativ 30% din totalul energiei de care are nevoie România, potrivit Eurostat, pentru că multe clădiri publice, case și blocuri au fost construite înainte de căderea comunismului și nu au mai fost îmbunătățite, astfel că nu sunt eficiente energetic.
Implementate la scară largă, proiecte precum WEDISTRICT ar contribui la diminuarea facturilor la energie și la protejarea planetei. Ele ar ajuta Uniunea Europeană să-și îndeplinească planul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, față de nivelul din 1990, și ar contribui la realizarea obiectivului de a deveni o comunitate neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.
Cum funcționează
Laboratorul de Surse Regenerabile de Energie are o suprafață totală de 400 de metri pătrați. Cercetătorii spun că a fost locul perfect pentru a testa cum ar putea fi integrate sursele de energie regenerabilă într-o rețea zonală de încălzire existentă.
Proiectul are mai multe componente. În primul rând, cercetătorii au montant pe acoperișul clădirii panouri fotovoltaice pentru a capta energia solară și a o transforma în electricitate. Electricitatea este apoi folosită pentru a alimenta sistemul de pompe de căldură care încălzește clădirea. Pompele utilizează o rețea subterană de țevi prin care circulă un fluid de lucru, care absoarbe căldura din sol și o transferă către clădire.
Ideea de a folosi în tandem panouri solare și energie geotermală face ca încălzirea și răcirea laboratorului să poată fi realizată doar pe bază de energie regenerabilă. Cercetătorii și-au dorit ca proiectul lor să poată fi replicat oriunde cu ușurință, inclusiv la un bloc dintr-un sector al Bucureștiului. Din acest motiv au gândit un sistem mixt și au ales tipuri diferite de produse pentru fiecare tehnologie folosită.