Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv în cazul României, în condițiile în care deficitul bugetar va depăși în 2020 limita maxim admisă de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de înființare al Uniunii Europene.

Astfel Guvernul de la București se confruntă cu un deficit de 40 de miliarde de lei. Pentru comparație, autostrada Sibiu-Pitești costă undeva la 1 miliard de euro.

Modalitățile prin care poate fi rezolvat acest deficit structural sunt două: creșterea veniturilor bugetare și/sau reducerea cheltuielilor de la bugetul de stat.

Optimizarea sectorului bugetar

Dacă în privința creșterii încasărilor bugetare cheia se află la ANAF, pentru reducerea cheltuielilor este imperioasă nevoie de un proces de reformă a sectorului public, este de părere Remus Borza, consilierul onorific al Premierului Ludovic Orban.

”Guvernul a început cu o mini-reformă a propriului aparat, vedeți, avem un Guvern mai suplu și mai eficient – nu mai avem 27, ci 16 ministere.

Dar această reformă trebuie continuată și în eșaloanele 2 și 3. Cu cât avem instituții mai suple, cu atât sunt mai eficiente. Avem în jur de 14.000 de ordonatori de credite în România – 13.847, mai exact -, avem o inflație instituțională, avem câte 3-4 instituții care reglementează același domeniu de activitate”, a declarat Remus Borza, în exclusivitate pentru Capital

Găuri negre la bugetul de stat

”Trebuie să venim cu un reglaj fin în direcția comasării acestor instituții, pentru a fi optimizate, eficientizate, și atunci evident că s-ar face economii la bugetul de stat.

Cu aceste economii vom putea să finanțăm și investițiile, că aici e de fapt cheia dezvoltării economice.

Acest proces absolut necesar, obligatoriu, de reformă, trebuie asumat de toate formațiunile politice din România.

E nevoie de o reformă structurală a marilor sisteme publice – și aici vorbesc de Administrație, de Sănătate și de Învățământ. Cele trei domenii reprezintă de fapt în realitate trei mari găuri negre ale bugetului de stat, în care în fiecare an aruncăm peste 50 de miliarde de euro, cu rezultate zero – zero în Administrație, zero pe Sănătate, zero în Învățământ”, explică Borza.

Ultimul loc în Europa

”Suntem pe ultimul loc în Europa la toți indicatorii privind calitatea serviciilor medicale. Mai exact, suntem pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea infantilă, incidența bolilor cardiovasculare pe mortalitate, în ceea ce privește malpraxisul în mortalitate – ați văzut, de multe ori mori cu zile prin spitalele țării, din cauza indolenței unor cadre medicale.

Și, din păcate, e o realitate durerosă: suntem iarăși pe primul loc în ceea ce privește infecțiile nosocomiale și intraspitalicești.

Ăsta e marele sistem public de sănătate, în care alocăm în fiecare an 12 miliarde de euro și nu am reușit în 30 de ani să construim un spital.

La fel, în Învățământ: populația școlară s-a înjumătățit, de la 5 milioane de copii – elevi și studenți, la 2,5 milioane, dascălii au scăzut și ei cu un 12%. Asta în timp ce bugetele s-au dublat.

Anul ăsta avem 32 de miliarde de lei pentru Învățământ, cu fix 11 miliarde mai mult decât anul trecut”, precizează consilierul Primului-Ministru.

Nevoia unui consens politic

”Este nevoie de un consens politic larg, al tuturor marilor actori politici, al tuturor marilor partide parlamentare, pentru a realiza această reformă.

Un asemenea proces de reformă nu se poate realiza de azi pe mâine, e nevoie de minim 5 ani de zile, și e nevoie să fie asumat de toate marile partide, pentru că indiferent de alternanța la putere, acest scop trebuie urmărit, pentru că trebuie să eficientizăm, trebuie să reformăm.

Trebuie să aducem toate instituțiile de stat cât mai aproape de cetățean, ele trebuie să își însușească interesul public.

În inflația asta de mii de autorități, de agenții, este obligatorie o reformă instituțională.

Din păcate, 2020 este un an electoral, cu două rânduri de alegeri, și atunci apetitul tuturor actorilor de pe scena politică pentru acest gen de reforme este foarte scăzut.

Iar un Guvern interimar, cum este Cabinetul Orban în prezent, cu atribuții restrânse și fără a putea legifera, cu atât mai puțin își poate pune problema de a începe procesul de reformă”, a spus, în concluzie, Remus Borza.

Deputat Av. Dr. Remus Borza