În momentul de față, nu există o condiționare de venit pentru a beneficia de compensarea facturilor, ci doar cele 3 praguri de consum:
0,68 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 KWh;
0,80 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum lunar este cuprins între 100 şi 255 kWh;
1,3 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum lunar este de peste 255 kWh.
Un scenariu analizat este acela în care să beneficieze de această compensare doar cei cu venituri mici. Astfel, ar putea să existe un prag de venit până la care să se acorde compensarea.
Totodată, au loc discuții între ANRE și Ministerul Energiei în această perioadă. În schimb, stocurile de gaz din România se află la peste 80%, o cantitate mult mai mare decât anul trecut în aceeași perioadă. Astfel, nu ar trebui să existe o nouă criză a prețului la gaze.
Guvernul analizează posibilitatea de a elimina compensațiile
După primele şase luni ale acestui an cheltuielile cu subvenţiile au totalizat 8,95 miliarde de lei. Această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli şi schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici.
Doar ultimul punct valorează 2,51 miliarde de lei, respectiv 28,05% din total subvenţii, potrivit datelor publicate în iulie de Ministerul Finanţelor. Simultan, au loc discuții între Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) și Ministerul Energiei în legătură cu această propunere.
Anterior, Marcel Boloș a precizat că măsurile fiscale ar trebui adoptate în luna septembrie. Acesta a subliniat că ar trebui ca prima preocupare să fie evitarea unei eventuale suspendări a fondurilor europene.
„Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România. (…) Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public. (…) Nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit”, a declarat ministrul Finanţelor.