MMAP, prin Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (CIPN), demarează, la final de octombrie 2020, procedura privind licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de construcţii care continuă dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a gunoiului de grajd. Până la ora actuală, în cadrul Finanţării Adiţionale a Proiectului CIPN, au fost lansate 59 de investiţii, la care se adaugă acestea 8, alte 20 urmând a fi lansate în perioada următoare. Finanţarea este asigurată de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială.
”Numărul foarte mare de ferme mici şi gospodării care cresc animale (peste 3 milioane în România) face ca sistemul comunal de gestionare a gunoiului de grajd să fie cea mai eficientă soluţie, atât pentru combaterea poluării cu nitraţi a apelor subterane, cât şi pentru economiile pe care le generează în bugetul fermierilor. Crescătorii de animale care au încheiate contracte cu UAT-urile beneficiare şi care fac dovada predării gunoiului de grajd la platforma comunală, sunt consideraţi de către APIA şi AFIR ca fiind conformi din punct de vedere al capacităţilor de stocare pentru bălegar, nemaifiind obligaţi să investească în platforme individuale”, precizează ministerul.
Odată cu platforma propriu-zisă, autorităţile locale beneficiare primesc şi un set de utilaje destinate colectării, manevrării, compostării şi împrăştierii gunoiului de grajd: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o maşină de împrăştiat compost şi o cisternă vidanjă. Practic, UAT-urile sunt în măsură să implementeze un serviciu public pentru managementul dejecţiilor provenite de la animalele din gospodării şi din fermele mici.
Staţia de compostare de la Jegălia este destinată accelerării procesului de transformare a gunoiului de grajd în compost (mraniţă), pentru a putea fi folosit ca îngrăşământ organic de bună calitate.
”Extinderea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd este o prioritate pentru România, deoarece proasta gospodărire a acestuia este o ameninţare permanentă la adresa resursei de apă potabilă. Poluarea cu nitraţii din surse agricole îi afectează, în primul rând, pe cei care poluează. La ora actuală, mare parte din locuitorii comunelor româneşti încă folosesc pentru băut şi gătit apa din fântână, prima afectată de acest tip de poluare. Sperăm ca bunele practici de gospodărire a gunoiului de grajd să devină cât mai curând obiceiuri printre crescătorii de animale români”, a declarat secretarul de stat Leonard Achiriloaei.
Beneficiarii investiţiilor proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanţare. Eforturile investiţionale sunt suportate în proporţie de aproximativ 95% de către MMAP, contribuţia locală a beneficiarilor de aproximativ 5%, constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investiţiile sunt transferate către UAT-uri, urmând să fie exploatate de către acestea şi monitorizate de MMAP.
Proiectul ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole.
Început în anul 2008 şi încheiat în 2017, proiectul a finanţat 86 de platforme de management de gunoi de grajd şi se află acum în a doua fază, cea de finanţare adiţională. MMAP a alocat pentru perioada 2017 – 2022, un buget de 36,32 de milioane de euro, din care, până în martie 2022, vor fi finanţate alte peste 80 de comunităţi locale.