Varietățile rasei

Țigaie Există patru varietăți: albă(belă), ruginie, bucălaie și neagră, care se deosebesc între ele după culoarea lânii și îndeosebi a jarului(jar=păr scurt și gros, care acoperă fața și picioarele de la genunchi și coate în jos), atât în stadiul de miel, dar mai ales în cel de animal adult, precum și prin câteva particularități morfo-productive.

Varietatea neagră este în număr redus, neavând o însemnătate oficială prea mare, datorită lânii pigmentate, a carei utilitate este restrânsă.

Varietatea albă prezintă atât lână cât și jarul de culoare albă. Multe exemplare pot avea jarul pigmentat sub formă de stropit sau de pete, situate în anumite regiuni după care poartă următoarele denumiri: oacheșe, buzate, urechiate, stropite.

Varietatea bucălaie are lâna albă, iar jarul de culoare brună. În funcție de nivelul de selecție, se poate întâlni în cojoc și o proporție variabilă de 3-5%, de fibre pigmentare nedorite.

Varietatea ruginie are lâna de culoare albă, iar jarul de pe extremități (față, membre), este castaniu-ruginiu, de diferite nuanțe. Prezintă aptitudini mai pronunțate pentru producția de lapte, iar varietatea bucălaie pentru producția de carne.

În cadrul rasei Țigaie s-a mai conturat în ultimele 4-5 decenii tipul de munte. Și această varietate prezintă aceeași variabilitate a pigmentației. Talia și dezvoltarea corporală sunt mai mici, producția de lapte mai slabă, lâna mai fină și rezistența organică sporită, adaptată la condiții mai aspre de mediu. În faza de miel, toate aceste variați se deosebesc prin culoarea diferită a robei (robă= înveliș lânos al mielului). Mieii proveniți din varietățile albă și neagră prezintă aceleași culori răspândite pe toată suprafața corporală. Cei din varietatea bucălaie au încă o culoare cenușie, iar cei din varietatea ruginie o culoare castanie mai închis sau spre deschis, și albă cu zone pigmentare de diferite mărimi. Jarul este brun sau castaniu de diferite intensități, în funcție de varietatea respectivă.