Continui seria prezentării tulburărilor de personalitate, întâlnite cel mai des în viața de zi cu zi și în practica psihoterapiei.Deși trăim experiențe similare in viață, personalitatea este cea care face diferența în modul de a gândi și acționa. Tulburările de personalitate nu sunt catalogate ca fiind boli în sine, pentru că nu au un debut clar și nici tratament. Acestea sunt modele cognitive, emoționale și de relaționare, perturbate și nonfuncționale, care nu permit persoanei în cauză o funcționare normală în viața de zi cu zi.Tulburarea de personalitate face ca persoana în cauza să aibă dificultăți în a percepe situațiile și în a relaționa cu alte persoane. Apar limitări în ceea ce privește activitatea profesională și socialăAstăzi, despre o altă tulburare, foarte des întâlnită.
1. Tulburarea de personalitate PARANOIDĂ - face parte din grupa A de tulburări și are ca și caracteristici principale suspiciunea și neîncrederea.
Este întâlnită mai frecvent la bărbați decât la femei.
Persoanele care suferă de această tulburare prezintă neîncredere în persoanele din jurul lor, chiar și față de cei apropiați sau familie. Deși motivele lor nu sunt nici pe departe întemeiate, aceste persoane se simt mereu amenințate, trăiesc într-o permanentă stare de alertă, crezând că ceilalți încearcă să le facă rău și să se folosească de tot ceea ce știu despre ei.
CARACTERISTICI predominante:- nu au încredere în nimeni, fiind convinși că oamenii au gânduri ascunse legat de persoana lor- suspiciune față de orice persoana cu care intră în contact- sensibilitate la orice fel de critică- se așteaptă mereu la ce e mai rău din partea celorlalți- controlează excesiv persoanele din viața lor- își suspectează partenerul de infidelitate, chiar și atunci când nu există nici o bază în acest sens- găsește înțelesuri ascunse și amenințătoare în evenimente sau acțiuni total inofensive.Acestor persoane le este foarte greu să mențină relații apropiate cu ceilalți, datorită suspiciunii lor excesive și nefondate.
Cauzele tulburării de personalitate paranoide nu sunt pe deplin certe, există o componentă genetică și biologică, se pare că sunt mai multe cazuri de personalitate paranoidă în familii cu membrii care suferă de tulburări psihotice. Alte posibile cauze ale acestei tulburări de mai târziu, ar putea fi unele experiențe din copilărie cum ar fi abuzul fizic, emoțional sau sexual. Prin aceste experiențe trăite de copil, acesta învață că nu mai poate avea încredere în nimeni, din moment ce părinții, care ar fi trebuit să-i poarte de grijă, nu i-au dat această siguranță și încredere.
Astfel, sunt mari șansele ca și ei să devină abuzatori la vârsta adultă, pe principiul că „cea mai bună apărare este atacul”. Va rămâne mereu în alertă, așteptându-se ca cineva să-i facă rău din nou. Deoarece sunt suspicioși și nu au încredere în nimeni, pacienții cu personalitate paranoidă sunt foarte greu de tratat. Aceștia nu îndrăznesc nici să apeleze la vreun specialist de frica de a nu fi trădați.
Merg foarte rar la medic sau terapeut și au mari dificultăți de a se implica în procesul terapeutic. Terapia poate ajuta însă la dezvoltarea unor comportamente și modele de gândire care să le faciliteze relaționarea și să găsescă noi modalități de a se raporta la experiențele cu cei din jur.
Trebuie să ținem cont de faptul că aceste tulburări reprezintă caracteristici EXTREME de personalitate și care persistă de-a lungul întregii vieți.
Faptul că uneori am trăit, izolat, un sentiment sau altul din cele descrise mai sus, nu înseamnă că există o tulburare a personalității.
În numărul următor Tulburarea de personalitate NARCISICĂ.
Pentru mai multe informații accesați:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; facbook: Psihologie si Psihoterapie Cristina Selea