- Eugen Teodorovici, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă nota 5 – Pentru că au cedat presiunilor primarilor, crescând veniturile Primăriilor de la 67 miliarde lei anul trecut la 77 miliarde lei anul acesta, fără a condiționa alocarea acestei majorări de reforma administrației publice locale. În fiecare an, Primăriile și Consiliile județene toacă peste 130 miliarde lei. Cu toate acestea, două treimi din satele și comunele țării nu au asfalt, canalizare, apă curentă, gaze. Mizerie, poluare, trafic de coșmar, dezvoltare haotică în toate orașele și municipiile patriei. Administrația publică locală este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat. Aparatul bugetar trebuie restructurat. Este super gonflat, birocratizat și ineficient.
- Donald Trump nota 8 - Lupta pentru controlul Venezuelei s-a intensificat în urma sacţiunilor impuse de Statele Unite și a sprijinului pe care Washington îl acordă președintelui autoproclamat Juan Guido. Tensiunile dintre Washington și Caracas sunt vechi, încă din anii 70, de când Venezuela și Cuba au intrat în sfera de influență a Moscovei ca un compromis realizat de John F. Kennedy și Nichita Hrusciov la criza rachetelor cubaneze din 1962. După asasinarea lui Kenedy, administrațiile americane care i-au succedat au încercat apropierea Caracasului de Washington, fără succes. Miza este uriasă. Așa cum am spus în repetate rânduri, războaiele secolului XXI se duc pe resurse. Ori Venezuela este una dintre cele mai bogate țări din lume în petrol, gaze și minereuri. Generalii încă îl susțin pe Maduro în regimul căruia au continuat să se îmbogățească, precum în regimul lui Hugo Chávez, prin traficul de droguri, armament și petrol. În plan intern, se așteaptă ca, în cadrul discursului către națiune, pe care Trump îl va rosti marți, să declare starea de urgență pentru a putea finanța zidul cu Mexicul, câtă vreme negocierile cu democrații, chiar și după 35 zile de „shutdown”, au eșuat. Iată că nu doar Dragnea se războiește cu serviciile secrete, ci și Donald Trump are aceleași divergențe cu șefii CIA, FBI și altor servicii de intelligence.
- Theresa May nota 7 – Parlamentarii britanici, precum omologii lor români, știu ce nu vor, însă nu și ce vor. Nu vor un Brexit fără acord, deși l-au respins pe cel negociat de Cabinetul May cu Comisia Europeană, nu vor un nou referendum privind ieșirea sau menținerea Marii Britanii în UE, nu vor căderea Guvernului May de frică să nu vină la conducere laburiștii lui Jeremy Corbyn, nu vor control vamal între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, din perspectiva unui Brexit fără acord. Timpul zboară și, până pe 29 martie, mai sunt puține zile. Este evident pentru toată lumea că Brexitul se va produce la această dată, cu sau fără acord. Am spus-o de mai multe ori, Marea Britanie va pierde până la 100 miliarde lire în fiecare an, în următorii zece ani, ca urmare a divorțului de UE.
- Emmanuel Macron nota 7 – Aflat într-o vizită de trei zile în Egipt, Macron a avut o intervenție nefericită în conferința de presă cu omologul său Abdel Fattah al-Sissi. A deplâns luni, la Cairo, că „11 persoane şi-au pierdut viaţa” de la începutul crizei sociale a „vestelor galbene” în Franţa, însă a subliniat că niciuna „nu a fost victimă a forţelor de ordine”. Cu sarcasm, a dat o explicație absolut halucinantă: „sunt victimele prostiei umane”. Putea măcar să mimeze compasiunea, dar, după cum se știe și este perceput, Macron nu este capabil de astfel de sentimente, fiind acuzat de o mare parte a francezilor de aroganță, lipsă de diplomație și autoritarism. Această gafă completează un lung șir de erori de comunicare, care ies din tiparul politically correct. În urmă cu două săptămâni, în debutul „Marii dezbateri naţionale”, inițiate de Macron sub forma unei consultări populare menite să dezamorseze criza „vestelor galbene”, a mai avut o declarație nefericită. Referindu-se la săracii Franței, i-a împărțit în două categorii: „cei care o duc bine” şi cei care „se plâng fără motiv”. Nu a recunoscut că, în Franța, sunt peste 20 de milioane de persoane care trăiesc în sărăcie. Neagă evidența. Este și unul dintre motivele pentru care a ajuns la sub 25% în încrederea populară.
Notele au fost date în cadrul emisiunii „Borza Analytica”.
Deputat Av.Dr. Remus Borza
