Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, organizaţiile de mediu interesate pot trimite cereri de finanţare, până la data de 23 februarie, pentru proiecte care se încadrează într-una dintre cele două componente ale programului: Permacultură în Zone Urbane şi Arii Naturale Protejate. Propunerile vor fi evaluate de către un juriu de specialitate, iar câştigătorii vor fi anunţaţi până la sfârşitul lunii martie.
În cadrul componentei Permacultură în Zone Urbane sunt finanţate proiecte care promovează conceptul de permacultură şi care reuşesc să aducă o contribuţie importantă în sprijinul dezvoltării agriculturii durabile în oraşe şi în imediata vecinătate a acestora, prin implicarea comunităţilor locale, în acord cu principiile pe care permacultura le promovează, se arată în comunicat.
Pentru componenta Arii Naturale Protejate sunt eligibile iniţiativele care pot contribui la promovarea ariilor protejate din România, respectiv proiectele care, prin implicarea activă a comunităţilor locale, precum şi a ONG-urilor şi şcolilor, ajută oamenii să înţeleagă mai bine rolul ariilor protejate şi de ce este nevoie să fie prezervate.
Atât proiectele de sprijinire a dezvoltării agriculturii durabile în mediul urban, pe baza principiilor permaculturii, cât şi iniţiativele ce urmăresc promovarea ariilor naturale protejate pot primi o finanţare de maximum 40.000 de lei/proiect.
În premieră, la finalul acestei ediţii a programului, un proiect selectat pentru componenta Permacultură în Zone Urbane, respectiv Arii Naturale Protejate va primi suplimentar un bonus de 10.000 de lei, în funcţie de rezultatele obţinute.
Directorul general pe România al companiei petroliere, Camelia Ene, a declarat că tinerii sunt receptivi şi dornici să contribuie la protejarea naturii.
"Cu fiecare nouă ediţie, programul Spaţii Verzi întăreşte viziunea noastră în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Fiecare proiect pe care reuşim să îl sprijinim prin intermediul acestei iniţiative reflectă atât respectul nostru faţă de natură, cât şi angajamentul pe care ni l-am asumat pe termen lung faţă de comunităţile locale. Suntem foarte mândri de evoluţia acestui program şi ne bucurăm să vedem că tinerii sunt receptivi şi dornici să aibă o contribuţie susţinută pentru protejarea mediului,' a declarat Camelia Ene, citată în comunicatul de presă.La rândul său, László Potozky, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc, a vorbit despre succesul liniei de finanţare privind dezvoltarea permaculturii, componentă introdusă anul trecut, în premieră, dar şi despre importanţa proiectelor ce vizează ariile protejate.
"În ceea ce priveşte programul Spaţii verzi, 2022 a reprezentat un an de reînnoire şi inovare, prin faptul că pe lângă linia de finanţare deja tradiţională, destinată ariilor protejate, am introdus o componentă nouă de program, şi anume cea legată de dezvoltarea permaculturii, înlocuind astfel componenta de spaţii verzi urbane. La final de an ne-a bucurat mult să constatăm că acest demers s-a bucurat de un real interes din partea organizaţiilor beneficiare, materializat prin proiecte frumoase. Ca urmare, putem afirma că pilotarea a produs succesul scontat, ceea ce ne face să menţinem dezvoltarea permaculturii ca temă prioritară şi pentru anii ce urmează. În ceea ce priveşte componenta de arii protejate, rămâne în continuare o temă prioritară pentru noi, convingere întărită şi prin recentele decizii luate la nivel mondial în ceea ce priveşte importanţa ariilor protejate (adoptarea Cadrului global pentru biodiversitate, un acord istoric care vizează protejarea a 30% din suprafaţa terestră şi a oceanelor până în 2030)", a declarat László Potozky.
În comunicat se mai arată că, în 2022, au fost acordate finanţări în valoare totală de 841.341 lei pentru 26 de proiecte, în care s-au implicat peste 5.500 de persoane.
În cadrul componentei Permacultură în Zone Urbane au fost amenajate şi cultivate terenuri cu o suprafaţă totală de circa 7000 mp, unde au fost plantaţi peste 1.800 de arbori şi arbuşti, diferite verdeţuri şi plante aromatice, precum şi legume şi fructe.
În componenta Arii Naturale Protejate s-au creat cinci poteci tematice, au fost organizate 18 tabere Junior Ranger şi au avut loc 96 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică.
În cei 16 ani de existenţă a programului au fost finanţate, în total, 671 de proiecte din domeniul protecţiei mediului cu peste 9 milioane lei, proiecte în care s-au implicat peste 250.000 de persoane, mai ales copii şi tineri.
În comunicat se mai menţionează că, de la lansarea programului şi până în prezent, în cadrul componentei Arii Naturale Protejate au avut loc 1.451 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică, au fost organizate 162 tabere Junior Ranger şi au fost înfiinţate şi amenajate 149 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România.