Bâcleș este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bâcleș (reședința), Corzu, Giura, Petra, Podu Grosului, Seliștiuța și Smadovița.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bâcleș se ridică la 2.070 de locuitori. Localitatea se află situat la 60 km de reşedinţa de Drobeta Turnu Severin se regăsește în sud-estul judeţului Mehedinţi și este la o distanță egală între Tr Severin și Craiova. Cel mai apropiat oraş este Strehaia la 40 km.

”Când m-am instalat în functia de primar primul lucru pe care l-am făcut a fost de a centraliza sistemul educațional, prin prisma faptului că sunt cadru didactic la bază. Cu cele 2 microbuze (unul de 30 de locuri și altul de 18 locuri) ce le avem disponibile, se aduc zilnic copiii spre scoală și grădinița.

Astfel că cele 5 scoli și gradinițe le-am comasat în o școală și o gradiniță, iar această măsura a dus la creșterea gradului de absolvire la capacitate de 100%.

Vreau să vă spun că am avut o performanță ce ne aduce mândrie și astăzi, avem o fata ce s-a calificat la faza națională de biologie. Astfel că, m-am mobilizat și am început renovările pentru școală, iar în prezent învață aici 200 elevi. Avem laboratoare de fizică-chimie-biologie, informatică (cabinetul este dotat cu 25 calculatoare) și limbi străine. Cu siguranță elevii vor beneficia de dotări începând cu noul an școlar 2020-2021.

Cred cu tarie ca orice copil indiferent unde locuieste, trebuie sustinut in a avea parte de o educație exceptionala.
Pentru a evita anumite tragedii, dar și datorită faptului ca timpul de intervenție al echipajelor ISU Mehedinți este lung (57 km până la Tr Severin), am înființat acest serviciu de voluntari pentru situații de urgență în 2012.

În sediul actual al primăriei vreau să amenajez un spațiu pentru activitatea unui medic de familie, desigur că acest lucru se va întâmpla când ne vom muta în noul sediu. Acum exista un cabinet medical proprietate privată. Avem angajați 2 asistenți medicali comunitari ce țin legătura cu bătrânii, femeile însărcinate pentru monitorizarea stării de sănătate a acestora, un fel de ingrijiri paleative.
În 2012 la începutul mandatului, toate ulițele sau drumurile erau de pământ sau de balast. Începând din 2013 am început să accesam proiecte de dezvoltare a infrastructurii pe fonduri europene și guvernamentale (din care 70% fonduri europene și 30% fonduri guvernamentale). În prezent situația este cu totul diferită, 95% din drumurile și ulițe sunt asfaltate, având sisteme de colectare și scurgere a apei. Nici la capitolul alimetare cu apă lucrurile nu erau conforme, acum însă în 6 din cele 7 sate aferente comunei Bâcleș au sistem modern de alimentare cu apă și stație de tratare. Înca din 2013 avem comuna iluminata pe sistem LED.
Avem proiecte depuse pentru diferenta de 4 km de drumuri nemodernizate și pentru sistemul de alimentare cu apa în satul Giura. Iar aceste proiecte vor începe cel târziu în toamna anului 2020.

Cu toate că drumurile comunale și ulițele se află la standarde europene, din pacate infrastructura județeană lasă de dorit. Consider că datorită acestei situații defavorabile a drumurilor județene, am întâmpinat piedici în a aduce în zona mici investitori pentru crearea locurilor de muncă.

Însă eu nu mă opresc, datorită investițiilor realizate până în prezent și ce se desfășoară acum, constructorii din zona au angajat în jur de 80 de muncitori. În toată această perioada, prioritar pentru mine a fost asigurarea infrastructurii și a tuturor utilităților.
Pentru dezăpezirea drumurilor avem în dotare 3 utilaje: tractor cu lamă și sărăriță, buldoexacavator și unimog. În plus avem o autospecială achiziționată pe fonduri europene, astfel putem să intervenim la incendiile pe raza comunei fără a apela la ISU Mehedinți.

Pentru sectorul agricol am reușit să asfaltam o parte din drumurile agricole, astfel ca aceste drumuri să se lege ca o centura, reușind să deviem traficul greu din sate. Împreuna cu alți 3 colegi primari am inființat o asociație de dezvoltare intercomunitara prin care am reușit să derulam o investiție de 4 milioane de euro prin fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere.

În mandatul următor prima masura ce o am în atenție este de a crea condiții optime de atragere a investitorilor pentru crearea locurilor de muncă, iar în felul acesta voi reuși să repopulez zona.

Pe raza comunei Bâcleș nu era construit niciun cămin cultural. Cu toate acesta am finalizat în satul Bâcleș un cămin cultural la standarde moderne pentru a putea desfășura activități culturale, dar și de a relua tradițiile și obiceiurile locale. Toate serbările sătești și sărbătorile naționale se vor desfășura în acesta nouă incintă, datorita faptului că avem un număr aproximativ de 180 de locuri. În primavara acestui an vreau să demarăm o noua acțiune sau activitate intitulată Fiii Satului. La 1 iulie vor începe lucrările pentru un camin cultural în satul Smadovița.

Ca perspectivă pentru viitor, important ar fi să reabilităm în perteneriat cu Apele Romane Lacul de Acumulare de la Giura pentru a deveni un important obiectiv turistic.

Revenind la realitate, roca (piatra) nu se mai găseste pe o altă suprafață a comunei, explicația științifică fiind că o dată cu retragerea apelor, această piatră a fost adusă în acel loc.

Este și o vorbă : „Să traiești cât bolovanul de la Petra, dar să nu fii bolovan ca el”.- pentru Cotidianul Datina, în exclusivitate d-nul Primar Bâcleș Coandă Lucian Laurențiu.

Și nu uitați: “Singura modalitate prin care poti face lucruri extraordinare este sa iubesti ceea ce faci” - Steve Jobs

Ilovăț este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Budănești, Cracu Lung, Dâlbocița, Firizu, Ilovăț (reședința) și Racova.Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ilovăț se ridică la 1.291 de locuitori.

Turismul este bine dezvoltat în comuna Ilovăț, datorită vestitei Mânăstiri Coșuștea Crivelnic. Unde aici, an de an preasfințitul Nicodim episcopul Severinului și al Strehaiei împreună cu un sobor de preoți   și diaconi vin la hramul mânăstirii.

Numele mânăstirii arată că aceasta era legată de locurile Coşuştei şi de acestă apă care trecea printr-o zonă populată, pe vremuri, aşa cum arată şi numele unor sate care au dispărut acum din acestă comună.

Cea mai veche şi sigură menţiune a ei o constituie un hrisov din 10 aprilie 1493, din timpul lui Vlad Călugărul care aminteşte de un egumen de Coşuşte care a fost martor al vechilor proprietăţi ale Vodiţei trecute de mânăstirea Tismana. Aşadar cele trei mânăstiri : Vodiţa, Crivelnic şi Tismana, trebuie puse în legătură cu ideea apărării ortodoxismului românesc care se confrunta în acele vremuri îndepărate cu catolicismul aflat în expansiune. Nu întâmplător toate cele trei mânăstiri ca şi Schitul Topolniţei, aflat tot în apropiere, sunt legate de numele lui Nicodim care este considerat întemeietor al lor. Aceasta înseamnă că domnitorii Ţării Româneşti din acea vreme (Vladislav, Radu, Dan I  şi Mircea), toţi din familia Basarabilor, şi-au propus să întemeieze aici mânăstirile ca pe nişte bastioane de rezistenţă în lupta pentru apărarea hotarelor ţării. Şi nu întâmplător cel care a fost investit cu această misiune de înălţare a fost tocmai călugărul Nicodim, cel care-şi făcuse ucenicia la Muntele Athos.

Cel care a clarificat problema Crivelnicului a fost profesorul Al. Bărcăcilă care a făcut aici săpături arheologice în anul 1936 asistat fiind de Aurel Decei şi Ioan Berciu. S-au descoperit resturi ceramice, o râşniţă, obiecte de metal, 2 monede de argint şi mai multe morminte. După felul cum au fost îngropaţi oamenii, putem trage concluzia că erau călugări (aveau capul pus pe câte o cărămidă şi nu erau în sicriu). Descoperirea cea mai interesantă a lui Bărcăcilă a fost însă aceea că aici, avem de-a face cu două mânăstiri : Coşuştea I şi Coşuştea II. 

Descoperirea cea mai importantă se crede că au fost rămăşiţele unei inscripţii slave pe o piatră de mormânt pe care Al. Bărcăcilă a reconstituit-o: cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sf. Duh ridicatu-s-a acest cinstit şi dumnezeiesc hram al Sfântului … în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului domn Io Basarab Voevod, de robului lui Dumnezeu ju (pan) Hamza … în anul 6983(1475), aceasta fiind şi pisania bisericii. Concluzia pe care cercetătorul o trage este că această mânăstire a avut un rol strategic, ilustrând o politică fermă a domnitorilor români de a apăra hotarele ţării.

”În fiecare an pe 15 mai când Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare, mănăstirea mehedinţeană Coşuştea – Crivelnic își serbează hramul.” - ne spune actualul primar și viitor candidat din partea PNL Manțog Ionel.

”Ziua Națională a României (1 decembrie) este sărbătorită de noi  prin mersul la cele 2 monumente, unde împreuna cu preotul comunei și cu câțiva localnici, realizăzăm slujba de pomenire ale eroilor neamului.

Ca fiecare comuna și noi avem o sărbătoare specifică, sub denumirea de Zilele Coșustei. Am transformat data acestei sărbători ținând-use în ultimul weekend al lunii august. Aceast lucru s-a datorat faptului că în preajma acelei date nu mai existau alte evenimente culturale. În mandatul meu, ce a început din 2016, am gândit și dezvoltat sărbătoarea de 1 decembrie (Ziua Națională a României),ce o desfășurăm la caminul cultural Ilovăț, iar ceremonia religioasă  având loc la cele 2 monumente din Dâlbocița și Ilovăț. 

Desigur că la această festivitate se servește vin fiert, fasole cu ciolan și cu carnați, cu murături, sau berbecuț la ceaun, prăjituri și cozonac, acompaniați desigur de taraful de la paraul de pripor.- binențeles toate acestea s-au întâmplat, datorită primarului Ionel Manțog .

La toate sărbatorile anului precum: Sărbătoarea Paștelui,Nedeia Satului, Crăciunul, Anul Nou avem în cadrul caminului cultural fel de fel de activiăți artistice. Intentionez bazându-mă pe specificul zonei să facilitez construcții de agropensiuni. 

Da, într-adevăr, infrastructura este foarte importantă, însă în acest moment este în lucru. Sunt aproape finalizați cei 22 Km. Sunt convins că acești 22 Km vor fi finalizați până la sfârșitul acestui mandat, inclusiv aducțiuniunea de apă va fi finalizată tot acum, deoarece se află ăn proporție de 80% gata. Avem încă un proiect în derulare, care cuprinde asfaltarea a încă 15 -20 km de drum comunal, printre care 8  pentru satul Cracul -Lung, și un pod pe Coșuștea Mică în satul Budănești. Aceste proiecte au început în mandatul meu și se finalizează pe parcursul mandatului meu.

Desigur că planul este să  reabilităm ulițele tuturor satelor din comuna Ilovat și să punem la punct inclusiv sistemul de alimentare cu apă.Un alt aspect important este că drumurile județene ce se intersectează cu comuna Ilovăț vor fi finalizate în cel mai scurt timp.

Pentru ca locuitorii comunei Ilovăț să primească servicii medicale de calitate, pentru noul mandat am în plan să reabilităm dispensarul comunei Ilovăț, deoarece s-a degradat de-a lungul timpului. Această modernizare implică: schimbarea acoperișului, vrem să  transfomăm tâmplăria de la geamuri și uși în PVC, o recompartimentăm. Toate acestea vor respecta normele Uniunii Europene. Când această modernizare și recompartimentare va fi gata intenționăm să aducem o farmacie care să funcționeze pentru locuitorii comunei Ilovâț. Valoarea acestor invesțiții este de 5 milioane de euro prin programul PNDL 2.

Pe fonduri europene, am reușit să facem proiectul pentru achiziția unui buldoescavator, iar acum suntem în faza de licitație pentru achiziție.  Acest buldoescavator este benefic deoarece îl vom utiliza la dezăpezirea ulițelor, la decolmatarea ogașelor, etc.

La finele anului 2019, am mai achiziționat din bugetul local o remorcă de 4 tone, o lamă de zăpadă și o tocătoare pentru toaletarea ierbii sau spațiilor verzi astfel încât comuna să fie aranjată.

Totodată, intenționez cu prima ocazie când se vor debloca Fondurile Europene să dezvolt un Complex Sportiv și de Agrement, v-am încărcat o imagine mai jos în pagină unde puteți să vedeți ideea de proiect unui astfel de complex.

Acest Complex Sportiv crează oportunitatea oricui ce ne vizitează, de a petrece cât mai mult timp în natură.  Va fi atât pentru adulți cât și pentru copii, aceștia bucurându-se de un teren de fotbal cu nocturnă, teren de tenis, teren volei, pista de alergare, piscină, camere pentru cazare, sala de fitness, și multe altele.

În ceea ce privește educația, am în plan ca în următorul mandat să modernizăm baza sportivă printr-un gazon specific fotbalului, prin schimbarea porților actuale, dar și montarea unor tribune pentru spectatori. Motivul pentru care intenționez să reabilităm baza sportivă este acela că vom forma o echipă de fotbal cu care să ne mândrim mai târziu.

Am identificat nevoia locuitorilor în a construi câteva spații de joacă pentru copii. Cu siguranță că și spațiile noastre vor fi amenajate cu : topogane, leagăne, băncute,ș.a.m.d. Aceste spații vor fi amenajate  în satele  Ilovăț, Dâlbocița, Racova, până vom reuși finalizarea  complexului sportiv și de agrement de care vă spuneam anterior.

Pentru a crește nivelul de trai sau pentru a împiedica depopularea zonei, o măsura absolut benefică ar fi dezvoltarea unei crescătorii piscicole. Acest aspect presupune creșterea păstrăvului, deaorece ne ajută râul Coșuștea prin afluenții ei, locul ideal ar fi la 1 km în amonte de Mânăstirea Coșuștea-Crivelnic,sau numit Poaiana Crivelnic sau renumită Poiana Ghioceilor. Suprafața pe care se va întinde această fermă piscicolă va fi de 2 hectare.

Vreau sa va mai spun că în fiecare an, am dezvoltat câteva obiceiuri noi: de 1 martie, mergem în toată comuna să oferim doamnelor și domnișoarelor un mărțisor legat de un mesaj de primăvară, iar de 8 martie fiecare doamnă și domnișoară primește câte o floare. Suprizele nu se opresc aici, deoarece pentru Sfintele Sărbători de Pascale am mai pregătit surprize, iar acum nu vă pot spune.„- interviu realizat în exclusivitate pentru Cotidianul Datina, oferit de actualul primar Manțog Ionel din partea PNL. 

Nu uitați: „Cele mai de succes persoane sunt cele care se pricep de minune la planuri” - James Yorke 

Dubova este o comună în județul Mehedinți,România, formată din satele Baia Nouă, Dubova (reședința) și Eibenthal. Se află în partea de sud a județului, în regiunea istorică Banat, la poalele sudice ale munților Almăjului, în zona de defileu a Dunării, pe malul stâng al fluviului.Are o suprafață de 164.43 ha și un număr de 211 clădiri, Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dubova se ridică laaprox.1000 de locuitori.

”Principalele obiective turistice, din Dubova sunt: Capul lui Decebal, Mânăstirea Mraconia, Pestera Ponicova, Grota Veterani, satul Eibethal (etnici cehi)Chipul lui Decebal este situat în apropiere de Golful Mraconia, în zona Cazanelor Mici ale Dunării

– E un basorelief înalt de 40,5 metri şi lat de 25 m, sculptat în stâncă.

– Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa!

– Este a şasea statuie din lume ca înălţime!

– Dacă vei face raportul între lungimea şi înălţimea statuii, vei descoperi “secretul” dăltuirii acesteia, dat de numărul divin φ=1,618, prin care se obţine “secţiunea de aur” în marile sculpturi ale lumii.

– A fost realizat de artistul Florin Cotarcea.

– Ideea a aparţinut omului român de afaceri Iosif Constantin Dragan – un istoric şi tracolog împătitmit  care a și finanțat proiectul.

– Construcţia a început în anul 1994 şi s-a finalizat în anul 2004.

Mănăstirea Mraconia - se află în cel mai frumos defileu al Dunării, în Cazanele Dunării.

– A fost construită în 1523.

– Ctitorul său a fost banul Severinului, Nicolae Gârlişteanu.

– A fost ridicată pe locul unui fost punct de observaţie şi dirijare a vaselor de pe Dunăre.

– A fost distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc (1787 – 1792), fiind refăcută şi demolată ulterior de regimul comunist, în 1967.

– Când nivelul Dunării scade foarte mult, se pot observa ruinele în formă de cruce ale vechiului lăcaş.

– Localnicii au botezat-o “Mănăstirea de sub apă”.

– A fost cunoscută şi ca Mănăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o comună din apropiere.

– După 1989, Mitropolitul Olteniei a luat iniţiativa de a reînfiinţa Mănăstirea Mraconia, astfel că în 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995 se reînfiinţează acest aşezământ – lucrările au fost terminate în 1999 – 2000.

– Biserica actuală poartă hramurile “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi “Sfânta Treime”.

– De la vechea biserică se mai păstrează doar uşile împărăteşti şi o candelă, care se află la muzeul parohial de la Eselniţa.

– Din anul 2008, mănăstirea este una de maici.

– În 1853, a fost găsită sub dărâmături o icoană a Maicii Domnului, care a fost dusă mai târziu de pictorul Victor Schram din München la o expoziţie din Viena.

Peștera Ponicova 

Galeriile sale însumează 1.660 m străbătând Ciucaru Mare și ieșind în Dunăre. Este accesibilă de pe uscat sau de pe Dunăre cu barca. La intrarea în peștera Ponicova, pârâul cu același nume creează niște chei scurte și sălbatice și un pod natural lung de circa 25 m și înalt de 6 - 8 m.

Este accesibila si persoanelor mai putin experimentate, echipamentul putand fi unul de circumstanta. Va recomandam galeria activa (a raului Ponicova) si pe cea arhaica (sala cu Coloane a Marelui Sarpe). Pestera Gura Ponicovei prezinta mai multe niveluri de galerii, cele inferioare fiind active. Dintre galeriile fosile, cea mai spectaculoasa este Galeria Concretionara, precum si Sala Coloanelor. Aici, apa si timpul au creat stalactite si stalagmite de forme si marimi diferite, domuri si coloane, podeaua de calcita alba, gururi, perle de caverna, draperii etc. Tot in aceasta pestera au fost gasite oase de urs si de hiena de pestera, precum si de cultura halstattiana.

Grota Veterani este localizată în Masivul Ciucaru Mare, pe malul stâng al Dunării, la 500 de metri aval de Peștera Ponicova, sub peretele numit Pânza Curii. Accesul se face doar pe apă, fiind la aproximativ 70 metri deasupra fundului apei.

Grota Veterani mai este cunoscută și sub numele de Peștera Veteranilor, Peștera Piscabara sau Peștera din Pânza Curii. Denumirea este dată după soldatul Veterani, cel care a fost aghiotantul lui Ianovici, comandantul armatei austriece. Acesta a cantonat la Caransebeș și a refortificat peștera în secolul al XVII – lea. Această peșteră a fost punct strategic atât pentru daci, romani, cât și mai târziu pentru austrieci și turci. Fiind posibilă adăpostirea unui număr mare de soldați. Au fost construite fortificații și în interiorul peșterii, fiind prima peșteră cartată din Europa pentru importanța militară și strategică.

Cercetările arheologice au demonstrat faptul că Peștera Veteranilor a fost cunoscută de oamenii încă din timpuri preistorice și a fost considerată de către daci sanctuarul lui Zamolxis, zeul venerat de strămoșii noștri.

Eibenthalul s-a înființat în anul 1827, în timpul celui de-al doilea val de colonizări cu cehi, care avea ca scop colonizarea zonei de frontieră a Imperiul Austro-Ungar, în special din rațiuni militare. Există un loc, în România, în care oamenii vorbesc o limbă ciudată, nemaiauzită la noi în țară. De aproape două veacuri, într-o văgăună din Munții Almajului – care se sparg în Clisura Dunării – pe valea Tisoviței, o comunitate trăiește aproape autarhic. Sunt o insulă lingvistică nealterată de neologisme. ”

” Sunt economist de profesie, am finalizat cursurile facultatii din Craiova, sectia Economie și Administrarea Afacerilor, desigur cu un master în  CTAS.

Am 3 mandate de primar până în prezent, vreau să vă spun că, locuitorii m-au ales până acum datorită investițiilor și lucrărilor ce s-au facut pentru această zonă de poveste, vă voi enumera câteva: rețeaua de apă în Dubova, iar pentru o parte din Dubova am făcut și canalizare, în plus am modernizat 3 poduri cu recepție lucrări anul acesta. Suntem singura comuna de pe clisura ce deține iluminat public stradal pe leduri, în toate cele 3 sate. Am modernizat terenul sportiv din Dubova, am mai facut un teren  cu iarbă artificială tot în Dubova pentru baschet, volei si fotbal.

Avem desigur și un Centru de Informare Turistică, realizat pe fonduri europene. Tot pe platformă europeană am achizionat inclusiv un buldoescavator în cazul situațiilor de urgență. De curând, ne mândrim cu sala de activități unde susținem evenimente precum: botezuri, zile onomastice, zile de nastere, etc.

Cu lucrarea pentru  debarcader suntem aproape gata, mai exact anul acesta vom face recepția, aceasta activitate am susținut-o din alte proiecte finanțate de Uniunea Europeană și este amplasat  în Golful Dunării. Alt proiect cu finanțare europeană a fost și un drum de exploatare agricol care face legătura între drumul național (DN) 57 și terenurile agricole.

În ceea ce privește educația, toate școlile sunt modernizate, inclusiv grupurile sanitare se află în incintă. S-au obținut 2 microbuze scolare : unul pt Dubova și unul pentru celalălte două sate. În toate cele 3 sate (Baia Nouă, Dubova și Eibenthal) avem și cate un spațiu sau loc de joacă pentru copii.

Festivalul Banat este ziua în care se sărbătorește comuna Dubova. Se desfasoară în fiecare an în luna august, cu cetățeni cehi, din republica cehă, vin formații de muzică din Cehia. Cu acest festival ce îl organizăm an de an, am ajuns la a 8-a ediție.

Suntem din nou singura comună de pe clisură ,cu două farmacii, în satul Dubova și Eibenthal. Pentru noul mandat, am în atentție să modernizăm și cele două cabinete medicale, din aceleași două sate (Dubova și Eibenthal).

Noul mandat de primar din partea PNL va aduce noi obiective: modernizarea și extiderea stației de apă, captare apă, canalizare în Dubova – finalizată, reabilitarea și modernizare asfaltare drumul ce face legătura dintre DN 57  până la intrare în satul Eibenthal, acesta este singurul rămas nerealizat. Am în vedere sa modernizam căminul cultural din Eibenthal prin reparații curente, dotări cu mobilier, etc.

Reparații și schimbări asfaltic pe drumul agricol acolo unde necesită.  Reparații parcurile de joacă , în special cel de la Baia  Nouă. 

Sunt susținător și realizator al Legii 15/2003, ce presupune să ofer teren intravilan pentru construcții tinerilor până în vârsta de 35 de ani, ce doresc să-și contruiască o casă sau o pensiune.” - primar Dubova Doscocil Victor, pentru Cotidianul Datina în exclusivitate. 

Domnul primar Doscocil Victor a demonstrat că este și că va rămâne „Cel mai harnic primar” sau cel mai gospodar. Iar împreună cu partidul PNL va reuși cu siguranță, să îndeplinească obiectivele despre care ne-a povestit, în rândurile anterioare. 

Nu uitați: “Sunt un succes astăzi deoarece am avut un prieten care a crezut în mine și nu m-a lăsat inima să-l dezamăgesc.” – Abraham Lincoln

Comuna Gârla Mare este o comună formată dintr-un singur sat, localitatea Gârla Mare. Localitatea Gârla Mare, cunoscută și sub simpla denumire de Gârla, este situată în șesul Dunării, mai precis în sud-estul județului Mehedinți. Varietatea și bogăția formelor de relief din județul Mehedinți, din care face parte și localitatea Gârla Mare, fac parte din regiunea în care se află un punct de atracție deosebit din perspectiva turistică, zonă ce favorizează croazierele pe Dunăre.

Accesul către comuna Gârla Mare este asigurat, în principal, de drumul național DN56C Salcia – Gârla Mare – Gogoșu. În prezent, populatia comunei este de 3256 locuitori.
Ca amplasare, localitatea Gârla Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80 km de orașul Drobeta-Turnu Severin. Forma predominantă a reliefului zonei este câmpia. Din punctul de vedere al formei de relief, comuna se încadrează la categoria câmpie. Localitatea Gârla Mare are ca obiective turistice pitoresti, printre care: Aria Naturală Protejată Gruia - Gârla Mare, Biserica Pogorârea Sfantului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, exista siturile arheologice aparținând culturii Gârla-Mare. Cultura Gârla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimeste prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui tezaur de obiecte de podoabă, asemanatoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Țigănași.

Cultura Gârla Mare apare a fi plasată în mijlocul culturilor indoeuropene descrise de Gimbutas. Cultura Gârla Mare are un caracter vechi european, moștenind trăsături direct din neo-eneoliticul local.

” Încep prin a vă spune că m-am născut în Gârla Mare și probabil că știți deja cât de important este pentru un candidat să fie băștinaș. Sunt jurist de profesie, astfel, știu atât să interpretez cât și să aplic o lege. Pentru funcția de primar aș spune că de aici începem, să știm să respectăm și să aplicăm legea.
Fiind candidat din partea partidului PNL, sunt convins că prin experiența ce o am, pot cu o foarte mare ușurință să dezvolt comuna Gârla Mare prin câteva obiective importante, necesare locuitorilor comunei.

Prin amplasamentul pe care Gârla Mare îl are pe malul Dunării, se poate dezvolta tursimul prin crearea de pensiuni oferind din partea primăriei o cotă de teren pentru construcția de pensiuni sau case de vacanță. Desigur ca primar din partea PNL, putem amenaja un spațiu destinat sporturilor nautice și pescuitului sportiv, precum și amenajarea unei plaje. Desigur prin GAL-uri putem atrage diverse proiecte europene de dezvoltare rurală și turistică.

O altă atracție turistică poate fi inclusiv Aria Naturală Protejată Gruia. Teritoriul sitului este acoperit în proporție de 35% de păduri de foioase, 24% păduri “de tranziție” spre tufărișuri, 21% mlaștini, 8% râuri și lacuri, 8% pășuni, pe lângă care mai apar suprafețe cu vii și livezi precum și terenuri arabile, aceste locuri pot fi vizitate dacă dezvoltăm un Centru de Informare Turistică.

Datorită localinicilor ce se ocupă atât de apicultură cât și de culturile de legume, ar fi mai mult decât indicat să le creăm o piață de desfacere, printr-o fabrică de procesare a acestora.

Pentru susținerea tinerilor fermieri ce se ocupă de cultura cerealelor, ca primar din partea PNL, putem deschide alte proiecte europene pentru dezvoltarea acestor mici întreprinzători, deoarece în comună avem deja spații pentru depozitare a acestor cereale.
Ca exemplu de urmat este ferma agricolă ce o avem în comună, exact ca această fermă, se mai mai pot deschide cel puțin încă două, deoarece avem în plan ca prioritate un sistem de irigații, despre care bine știți că nu mai funcționează de cel puțin 15 ani.

Putem avea mai multe activități culturale, prin aducerea unui ansamblu folcloric, de pe raza județului pentru a avea și noi, așa cum au și alte comune, un festival bazat pe tradiții și obiceiuri.

În centrul comunei lângă șoseaua principală se află construită în aceeași curte cu Biserica parohială și Biserica Pogorârea Sfântului Duh, monument istoric, nimeni nu a avut bunăvoința în a recondiționa acest lăcaș.

Din sinodicul întocmit de Pr. Nicolae Blujdescu, care a păstorit din 1911 și i-a întrebat pe cei bătrâni, reiese că această biserică este clădită pe temelia altei biserici mai vechi, motiv pentru care poartă două hramuri “Pogorârea Sfântului Duh” și “Sfânta Troiță”.

Conform pisaniei bisericii, piatra de temelie a fost pusă în 1836, iar construcția a fost finalizată în 1838. Biserica este construită din cărămidă arsă cu mortar de var, acoperită cu țiglă, având formă de corabie. Imaginați-vă cum ar arată recondiționată? ” – ne spune candidatul PNL Valentin Cârlig.

”Drumul spre cimitir a devenit de-a lungul timpului o corvoadă pentru toți locuitorii comunei Gârla Mare. Acest aspect este prioritar pentru mine, însă nu mă opresc doar la infrastructură, deoarece și întreținerea acestuia este necesară.

Sănătatea ocupă un loc fruntaș în obiectivele ce mi le-am propus, astfel că un centru de îngrijiri paleative, ar fi exact ce are nevoie fiecare familie din comuna noastră. Îngrijirile paliative sunt acordate bolnavilor si constau în punerea sub oxigen, administrarea de analgezice, în schimbarea poziţiilor bolnavului, în administrarea de medicamente, sustiterea psihologica împotriva anxietăţii, a depresiei, a fricii, etc.

Căminul cultural poate fi transformat de fiecare dată când organizăm evenimente, precum nunți, botezuri, pomeni, festivaluri, baluri, etc. Iar, dacă tot am spus de pomeni ar putea fi mai mult decât indicat să avem o capelă, ce va fi amplasată în apropierea bisericii.” - Valentin Cîrlig - candidat PNL.

Să nu uităm: În fiecare moment deciziile pe care le iei pot să-ți schimbe cursul vieții pentru totdeauna. (Tony Robbins).

Acum este momentul să ne dorim mai mult și mai multe prin candidatul PNL - Cîrlig Valentin, cu dumnealui putem să accesăm toate nevoile noastre.

Comuna Tîmna se află situată la o distanță de 35 km de Dr Tr seveerin și 13 km de orașul Strahaia. Având 11 sate în componență , cu număr total de locuitori de 3180. Este o zonă de deal unde se cultivă: vița de vie, pomi fructiferi și sunt mulți fermieri ce se ocupă de creșterea animalelor.

Biserica, monument istoric, cu hramul „Sfântul Nicolae”, din centrul de comună, construită între anii 1801-1808 de boierul Gheorghe Isvoranul și soția sa Bălașa, pe o movilă ovală, pe locul unei biserici vechi din lemn. Cealaltă biserică monument istoric se află în satul Valea Ursului, datează din secolul XVIII, are hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și nu mai este folosită pentru serviciul liturgic.

Comuna Tîmna are o legendă care spune că cine se naște și crește în această comună primește titlul de Fiu al satului. Candidatul Ciocîrlan Daniel este singurul viitor primar cu acest titlu. Până acum niciun primar nu a obținut acest titlu deoarece nu a provenit din urbă. D-nul Ciocîrlan Daniel a primit și o ”moștenire” din partea celui ce fusese primar până în toamna lui 2017 (Cioară Ion) ce constă în 9 proiecte – programe cu finanțare deschisă, doar pentru a fi derulate.

Din nefericire actualul primar nu a știut să gestioneze cele 9 programe primite din partea fostului primar Cioară Ion. Însă Ciocîrlan Daniel – viitorul primar al comunei din partea PNL , va beneficia de experiența fostului primar Cioară, deoarece are curajul și determinarea necesară să modernizeze comuna așa cum s-ar bucura toți locuitorii acesteia.

Cele 9 programe despre care vă spuneam sunt multe, dar o sa enumerăm parte din cele mai importante. Primul ar fi modernizarea târgului comunal cu o valoare de 62.000 euro , bani primiți prin GAL Șimian. Acest program era conceput pentru producătorii și comercianții comunei Tîmna cât și pentru comunele limitrofe. Tîrgul s-ar fi deschis în fiecare vineri din săptămână, aici ar fi trebuit să se aducă fel de fel produse autohtone. Din nefericire actualul primar a renunțat la acest program pentru a achiziționa un tractor. Însă benefic pentru comună ar fi fost acest târg, pentru ca cetățenii să nu se deplaseze până în orașele cele mai apropiate.
Noul primar Ciocîrlan Daniel promite relansarea acestui program ce vine în slujba locuitorilor din Tîmna.

Un alt program important de realizat este alimentarea cu apă sat Plopi – Satul Plopi a rămas unul din satele din comuna Tîmna ce nu are alimentare cu apă curentă. Iar cetațenii din Plopi se alimentează cu apa din satul vecin Colareț ce se află la o distanță de 2 km. Aceștia merg cu măgarul, cu carul sau cu căruciorul să aducă apă în gospodarie. Lipsa de umanitate se vede foarte clar din partea actualului primar.
Doar tânărul primar Ciocîrlan Daniel va aduce apa curentă nu doar în satul Plopi ci și în celălalte 7 sate.
Asfaltare drumului communal Valea Ursului pe o distanță de 2,6 km. Este absolut necesar demararea acestui proiect, deoarece drumul până la biserică și la cimitirul sătesc se face anevoios pe timpul ploios sau de iarnă.
Asfaltare drum communal Fața Cremenii – Cremenea - pe o distanță de aprox 4,5 km. Este un drum ce face legătura cu comuna Voloiac, atât cu biserica cât și cimitirul.
Drumul communal Pavăț – aprox 2,2 km – un drum ce prespune asfaltarea drumului ce duce la biserică și cimitir.
Dispensarul uman și veterinar, aici vorbim despre cabinetele medicale stabilite în comună. Medicii pot să-și exercite meseria în dispensare moderne, acum însă situația este dramatică pentru aceștia.
Podul peste râul Hușnița ce face legatura între Tîmna și Voloiac: acest pod scurtează distanța locuitorilor din Voloiac și Tîmna. Având aun astfel de pod, s-ar putea utiliza și de mijloacele de transport. În prezent se ocolesc 25 km.
Educația este la fel de importantă precum sănătatea.Modernizarea școlii cu clasele I-VIII și grădinița din Valea Ursului: acest program a fost început de pe vremea d-nului Cioară, însă nefinalizat nici până în prezent. Acest program însemnă pentru localnicii ce duc copiii în această școală: apa curentă, grupuri sanitare, încălzire termică și dotările pentru procesul educațional în bune condiții: bănci, scaune, termopane, etc.
O altă școală ce trebuie să intre în modernizare este școala Plopi cu clasele I-IV și grădinița. Nici aceasta nu este finalizată, deși a început derularea proiectului de pe vremea d-nului Cioară.

În plus față de aceasta ”moștenire” tânărul Ciocîrlan Daniel, va continua alimentările cu apă în cele 7 sate în care nu există încă, precum Adunații Teiului, Boceni, Pavăț, Fața Cremenii, Cremenea, Plopi, Colareț.

Datorită pregătirii sale și priceperii, aceste modernizări de drumuri comunale: Manu, Izvorălu, Cremenea, Valea Ursului, nu vor fi un impediment pentru îndeplinire.

Desigur, că se poate înfința o bază sportivă, pe o suprafața de 10.000 mp2, unde se vor desfășura activități precum: fotbal, handbal, volei și diverse întreceri sportive. Sala acestei baze va fi utilizată pentru activități de divertisment pentru localnici.

Școlile ce sunt închise se vor transforma în cămine culturale, unde tânărul primar Ciocîrlan Daniel va desfășura fel de fel de hore, festivaluri, seri distractive cât și evenimente precum: nunti, botezuri, pomeni, etc.

Ciorcîrlan Daniel dorește să își consolideze o echipă de oameni la fel de ambițioși și tineri precum este el, cu care să pună în aplicare programul pentru funcția de primar al Tîmnei.
Să nu uităm: „Dacă nu ne schimbăm, nu creștem. Dacă nu creștem, nu trăim cu adevărat.” – Gail Sheehy