De 25 de ori mai mare decât bugetul Ministerului Energiei, de 120 de ori mai mare decât bugetul Ministerului Turismului, de 10 ori mai mare decât bugetul Ministerului Economiei sau al Ministerului pentru Mediul de Afaceri,Comerț și Antreprenoriat care girează activitatea a peste 450.000 de IMM-uri, având peste 2 milioane de angajați și reprezentând principalul motor de creștere economică al României. Trai pe vătrai pentru cei 7.000 de magistrați ai patriei. Să tot arestezi și să condamni la banii ăștia. Tocmai pentru a avea o justiție independentă și dreaptă, am înțeles să plătim foarte bine magistrații. Salariul unui judecător ÎCCJ sau a unui procuror de Parchet General, DNA sau DIICOT depășește 5.000 euro lunar. Cel mai bine plătit bugetar din România este însuși procurorul general, cu un venit mediu lunar de peste 10.000 euro. Cu tot acest nivel foarte bun de salarizare, având și o putere pe care nu de puține ori și-au exercitat-o abuziv și arbitrar, și magistrații trebuie să înțeleagă că se supun legii și nu sunt mai presus de ea.
Bani mai puțini pentru acoperiți,spioni și politruci

Există ordonatori de credite care au primit mai puțin decât anul trecut. Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul de Finanțe, SRI, SIE și SPP. Diminuarea bugetului AEP cu 140 milioane lei, prin reducerea finanțărilor acordate partidelor parlamentare, e cât se poate de firească. În fiecare an, partidele primeau o subvenție de la buget de aproape 400 milioane lei.Diminuarea bugetului SRI, contrar susținerilor reprezentanților acestei instituții în Comisia de buget-finanțe, se impunea. Guvernul a aprobat credite bugetare pentru SRI de 2,4 miliarde lei. Un buget de 9 ori mai mare decât cel alocat Serviciului de Informații Externe (SIE). În fond, amenințările teroriste și la adresa securității naționale vin din afară, din câmpul tactic al SIE, și nu din interior. Un domn general explica, în fața Comisiei parlamentare, că, din cei 2,4 miliarde lei, buget alocat SRI, 2 miliarde se duc pe salarii și mai rămân 400 milioane lei pentru activitatea curentă și investiții. Păi tocmai aici e problema. O schemă supradimensionată de personal. România este pe primul loc în lume la numărul de ofițeri de informații raportat la 100.000 de locuitori, respectiv 60, comparativ cu 11 în SUA, 3 în Germania, 5 în Franța sau 6 în Marea Britanie. Sunt atât de mulți ofițeri de informații și acoperiți în România încât, vorba unui clasic în viață: „nici nu mai știu câți suntem”.

Aparatul bugetar trebuie restructurat

Restructurarea personalului ar trebui să reprezinte o prioritate pentru fiecare conducător de instituție a statului român. Avem mult prea mulți bugetari față de nevoile reale ale României. Cu 1/3 ar trebui redus numărul de bugetari din administrația publică locală și centrală. Cu 1/3 ar trebui redus numărul ministerelor, al agențiilor și autoritățiilor statului. Un stat suplu este mult mai eficient decât unul hiper gonflat, atrofiat și birocratizat. După votul din Parlament pe Legea bugetului de stat, i-am cerut ministrului de Finanțe, Orlando Teodorovici, să susțină acest imperativ al reformei, reorganizării și restructurării aparatului bugetar.
Bugetul României pe 2019 este unul populist, care răspunde unor comandamente politice și electorale și mai puțin intereselor României. E construit pe niște asumpții greșite sau prea optimist evaluate. Bugetul este fundamentat pe o creștere economică de 5,5%. Într-un an în care a treia economie a Europei, Italia, a intrat, oficial de la 1 ianuarie, în recesiune. În condițiile în care Germania, motorul economiei europene, își propune pentru 2019 o creștere anemică de doar 1%. În condițiile în care, la nivel global, sunt tot mai evidente semnele unei iminente crize economice. Ne propunem o creștere economică de 5,5%, câtă vreme în 2018 am reușit să avem o creștere de doar 4,1%, deși prognozasem o creștere a economiei tot de 5,5%. Bugetul e construit pe un curs de schimb valutar de 4,67 lei/euro, câtă vreme euro se tranzacționează în piață în intervalul 4,72 lei – 4,75 lei. Guvernul angajează cheltuieli de 367 miliarde lei cu peste 50 miliarde mai mari decât anul trecut sperând sa realizeze venituri de 341 miliarde lei cu 46 miliarde lei mai mult decât a colectat statul in 2018.Misiune imposibila pentru ANAF,o instituție prea puțin eficientă și deloc informatizată.

România,campioana deficitelor

Romanii, și cu atât mai grav guvernanții, au o memorie selectivă. Nu învățăm din greșelile trecutului. Le uităm repede și la fel de repede le repetăm. În 2008, România a înregistrat cea mai mare creștere economică din 90’ până în prezent: 8,5%. În loc să facem excedente și să pregătim țara de criză, care se declanșase în SUA și începea să contamineze și Europa, noi angajam și mai mulți bugetari, le măream și mai mult lefurile, într-un cuvânt făceam deficite. Asta se întâmplă și în prezent. România este campioana absolută a deficitelor. 15 miliarde euro deficit comercial în 2018, 16,9 miliarde euro deficit de cont curent estimat pentru 2019! 27 miliarde lei deficit bugetar în 2018, 36 miliarde lei deficit bugetar estimat pentru 2019, care, după majorarea alocațiilor pentru copii, va ajunge spre 40 miliarde lei. În ceea ce privește datoria externă, deja am depășit 100 miliarde euro, plătind anul trecut, doar în contul dobânzilor, 3 miliarde euro, echivalentul a două autostrăzi Comarnic-Brașov sau trei autostrăzi Pitești-Sibiu. O guvernare responsabilă în anii de creștere economică face excedente. Lucrul acesta l-au înțeles până și vecinii noștri bulgari sau greci. Din excedentele acumulate în anii de creștere economică îți hrănești poporul și susții economia în anii de criză. Câte crize trebuie să mai treacă peste noi până să ne trezim la realitate?

Deputat Av. Dr. Borza Remus