Președintele Iohannis pleacă de la premisa că referendumul reprezintă glonțul de aur care va aduce victoria PNL la europarlamentare și implicit a lui la prezidențialele din toamnă. În urmă cu doi ani, a venit în Parlament și a cerut încuviințarea unui referendum pe justiție. De atunci, a ținut la naftalină subiectul pentru a-l lansa în spațiul public în an electoral. Își dorește să scoată la vot oamenii nehotărâți, mai ales pe cei care vor să trăiască într-o țară fără corupție și corupți. În măsura în care va reuși să mobilizeze mai mult electorat din zona de dreapta și PNL să obțină un scor bun la europarlamentare, atunci ar putea forța căderea Guvernului Dăncilă și impunerea unui alt „Guvern al meu”. Însă pot aparea și surprize. Unii lideri ai PNL au realizat că referendumul din mai s-ar putea întoarce împotriva liberalilor. Fie prin invalidare, fie prin capitalizarea exclusivă a USR. Vorba aia: Nu e pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește. Asta cu atât mai mult după ce Curtea Constituțională a României a hotărât că inițiativa legislativă de revizuire a Legii fundamentale, intitulată „Fără penali în funcții publice”, pentru care USR a strâns peste un milion de semnături, e constituțională. Această propunere de revizuire a Constituției vizează doar funcțiile alese. Per a contrario, înseamnă că cei care au fost condamnați penal pentru corupție pot să acceadă și să dețină o funcție publică numită. Adică pot să fie miniștri, șefi de autorități, agenții și instituții ale statului! Evident, vorbim de o discriminare și o neconstituționalitate în fond, câtă vreme Constituția garantează drepturi egale pentru toți cetățenii și statuează că nimeni nu este mai presus de lege. Până la urmă, voința suverană a poporului este mai tare decât decizia arbitrară a unui judecător care nu de puține ori a fost în situația de a condamna un nevinovat.