Alegerile alimentare corecte în Post pot duce la slăbire sau pot menţine greutatea optimă. Însă, în aceeaşi măsură, alegerile neinspirate pot duce la îngrăşare, fenomen remarcat de experţii în nutriţie.Dr. Florin Ioan Bălănică: greşeli frecvente în Post
“Ce facem noi românii în Post? Păi ne cam îndopăm cu pâine, cornuri şi covrigi, cu diverse produse din soia pe care le găsim uşor în supermarketuri, cu tot felul de zacuşti uleioase şi alte produse care nu duc în final decât la îngrăşare, la tulburări gastroduodenale, care nu slujesc în niciun caz ideii de Post şi de bine. De cele mai multe ori, produsele de Post, cele pe care le găsim atât de uşor sunt produse care conţin carbohidraţi sau grăsimi. Carbohidraţii sunt în pâine, paste, cornuri, covrigi, iar grăsimile de post sunt uleiurile vegetale şi tot felul de alte produse care conţin ulei”, remarcă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina stilului de viaţă.
Medicul Florin Ioan Bălănică a slăbit peste 100 de kilograme şi astăzi se menţine datorită metodei sale care îi poartă numele şi care a fost recunoscută şi certificată la nivel internaţional. Prin Metoda Dr. Bălănică, cu cele 4 elemente (dietă, mişcare funcţională, managementul stresului şi gestionarea relaţiei cu anturajul), peste 7.000 de pacienţi au slăbit şi se menţin cu succes. Dr. Florin Ioan Bălănică promovează medicina stilului de viaţă care poate include şi respectarea corectă a Postului. Un prim pas ar fi adoptarea programului de 3 mese pe zi şi 2 gustări.
Dr. Florin Ioan Bălănică: importanţa a 3 mese şi 2 gustări în Post
“Celula noastră funcţionează ca o baterie care se descarcă la aproximativ 2, 3 ore şi atunci trebuie să o reîncărcăm. Creierul nostru funcţionează pe baza principiului supravieţuirii, pentru momentele când nu mai avem acces la alimente. Ce se întâmplă dacă ocolim o gustare sau o masă? La masa următoare, vom depune caloriile sub formă de grăsime pentru că celula noastră se protejează şi va face rezerve”, explică dr. Bălănică riscul îngrăşării dacă nu se respectă intervalul de maximum 3 ore între mese.
De altfel, riscul de îngrăşare este unul major în Post. Pe de o parte din lipsa proteinelor animale care dau saţietate. Apoi, din înlocuirea acestora cu proteine vegetale care pot veni la pachet cu mulţi carbohidraţi. Este cazul leguminoaselor: fasole, soia, mazăre sau năut. De asemenea, în Post, există riscul abuzului de alimente cu carbohidraţi şi grăsimi vegetale, tocmai pentru a potoli senzaţia de foame. Excesul de carbohidraţi cu absorbţie rapidă ne întreţine foamea aşa că mesele de Post necesită mai multă atenţie decât ne-am fi imaginat.
Dr. Florin Ioan Bălănică: mesele corecte în Post“
Cum ar arăta aşadar o zi de Post? O putem începe cu fructe, dacă tolerăm să mâncăm fructele pe stomacul gol. Care sunt fructele cu o cantitate mare de antioxidanţi şi fibre şi mai mică de fructoză? Mărul verde, kiwi, ananas şi fructe de pădure. Cam cât mănânc? În Metoda Dr. Bălănică nu măsurăm calorii. Când vorbim de fructe, vorbim cam de o mână, deci fiecare măsoară cu mâna lui. Dacă nu tolerăm să mâncăm fructe pe stomacul gol, putem să mâncăm o pastă de năut fiert, mixat cu dovlecel, condimente, verdeţuri, mirodenii, fiecare după gust pe care putem să o tartinăm pe o felie, două de pâine prăjită, alături de câteva legume de culoare verde”, descrie câteva variante pentru mic dejun în Post dr. Florin Ioan Bălănică.
La gustare, medicul recomandă laptele de migdale sau pe cel de soia. Atenţie însă la etichetele produselor din supermarket - optaţi pentru variantele fără zahăr. De asemenea, încercaţi să evitaţi produsele care au mai mult de 3 E-uri pe etichetă.
“La prânz, putem consuma o supă cremă de ciuperci, o supă de linte, o fasole verde cu usturoi, o mâncare de fasole boabe, de preferat cât mai închisă la culoare, chiar neagră, pentru că acelea sunt boabele cu o cantitate mare de proteine. Cu alte cuvinte, putem consuma mâncăruri bazate pe legumele proteice: linte verde, fasole cu boabe închise la culoare, fasole verde, năut, mazăre, broccoli. Trebuie să ştiţi că mazărea are o cantitare mare de carbohidraţi şi amidon. Aşadar, alegem o supă cremă sau o mâncare gătită la abur, cuptor sau pe aragaz. Eu întotdeauna sfătuiesc pacienţii să gătească cu supă, adică cu fiertură de pătrunjel, ţelină, păstârnac, mai ales în post, pentru că aşa dăm gust bun alimentelor şi nu vom folosi ulei, prăjeli sau rântaşuri”, recomandă medicul expert în medicina stilului de viaţă.
Cea de-a doua gustare poate fi luată între orele 16 şi 17 şi poate consta în lapte vegetal sau o tartină cu o pastă de leguminoase. Cina trebuie să fie uşoară, chiar dacă vorbim despre una compusă din legume.