Au fost niște schimbări făcute la ANAF recent. De ce au fost făcute? Aveți idee?

În primul rând, salut numirea doamnei Mirela Călugăreanu. Este un bun profesionist pe care îl cunosc de mai bine de 20 de ani. ANAF avea nevoie de un atare impuls. Sigur, eu am o poziție critică de vreo câțiva ani în ceea ce privește o instituție anacronică, nereformată și în primul rând neinformatizată. Avem o creștere constantă, cel puțin în ultimii șapte ani, a economiei. În acest interval de timp, putem vorbi chiar de o dublare a PIB-ului țării de la 557 miliarde lei în 2011 la un PIB previzionat pentru anul curent de 1.031 miliarde lei. Din păcate, ANAF nu a ținut ritmul cu acest nivel de creștere, atât a PIB-ului, cât și a economiei. În continuare, ne confruntăm cu o evaziune fiscală de dimensiuni apocaliptice. Vorbim de 16 miliarde euro în fiecare an. Asta înseamnă că românii pierd, anual, 13 autostrăzi Comarnic-Brașov sau 15 autostrăzi Pitești-Sibiu, ca să avem o dimensiune a acestui fenomen. Aici trebuie intervenit, evident, și în materie legislativă. Înăsprite pedepsele pentru evaziune fiscală, probabil, trebuie date competențe sporite Direcției Antifraudă din ANAF, dar în primul și primul rând, așa cum spuneam, trebuie reinformatizată această instituție. După cum știți, a avut parte de o finanțare de la Banca Mondială în 2014 pentru informatizare. Banii nu s-au cheltuit. A rămas o instituție anacronică în care formularul online se depune la ghișeul X, la etajul nu știu cât.

Exact.

Sigur, ambițiile sunt mari, cel puțin dacă ne uităm pe Legea bugetului de stat în ceea ce privește creșterea gradului de colectare și implicit a ponderii veniturilor bugetare în PIB. Din păcate, e o realitate și trebuie să o recunoaștem și să ne-o asumăm: că suntem printre statele din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB și vorbim undeva la 30%. Pentru acest an, ANAF și-a propus să crească veniturile bugetare la 341 miliarde lei de la 295 miliarde de lei anul trecut. Asta înseamnă o creștere suplimentară cu 46 miliarde lei. În primele patru luni de zile, stăm bine, dar nu foarte bine. Avem 99,5 miliarde lei în colectare, dar față de ținta anuală de 341, ar fi trebuit să fie undeva la 110 miliarde lei. Sigur că și nivelul cheltuielilor angajate este mai mare, suntem într-un deficit de 11,5 miliarde lei, un deficit bugetar dublu față de perioada similară a anului trecut. Și, atunci avem două opțiuni: să optimizăm cheltuielile publice sau să creștem colectarea veniturilor bugetare. Evident, Executivul își dorește să crească colectarea veniturilor, pentru că este loc. Nimeni nu are nicio scuză. Vorbim, totuși, de o fiscalitate rezonabilă în România. În ultimii șapte ani, de când PSD guvernează țara, toate taxele și impozitele majore au scăzut. Unele au fost eliminate de-a dreptul. CAS si CASS au scăzut de la 42 la 35%, impozitul pe salarii de la 16 a scăzut la 10%, TVA-ul a scăzut progresiv de la 22 la 19% și, după cum bine știți, avem un TVA diferențiat de 9 sau 5%. Avem iar multe categorii profesionale care au 0% impozit pe venit. Impozitul pe profit e rezonabil, 16%. Trebuie să avem cu toții reprezentarea faptului, contribuabili, persoane fizice sau juridice, că din impozitele și taxele noastre se finanțează marile sisteme publice: sănătate, învățământ, administrație. Când ne vom plăti dările și impozitele către stat, atunci vom avea și autostrăzi, drumuri, spitale și școli moderne. E o obligație legală, dar în primul rând și morală. Se pune presiune acum pe ANAF să colecteze mai mult, să combată mai eficient acest flagel care ameni

Deputat Av. Dr. Remus Borza