-copiii trebuie învăţaţi de mici să preţuiască ce e în jurul lor deoarece este greu să schimbi un om. Trebuie să înveţe că aşa cum oamenii, animalele şi plantele sunt viaţa planetei, aşa cum planeta este viaţa lor. Una fără alta nu pot exista şi, din acest motiv, fiecare om trebuie să aibă iniţiativă, o propie dorinţă să facă ceva, să nu întoarcă privirea, să nu fie indiferent.     

CONCLUZIE: Nepăsarea, ignoranţa şi indiferenţa faţă de semenii noştri, faţă de tot ce ne înconjoară, devine o boală care acaparează cât mai mulţi oameni. Oare câtă lume trebuie să moară pentru a i se găsi leac?! Indiferenţa nu-i decât laşitate, e esenţa inumanului. Brusc, apelând la nepăsare ne transformăm în nişte roboţi, în nişte fiare care nu gândesc, care nu au suflet. Contribuind la distrugerea planetei, a oamenilor ce ne înconjoară, contribuim, de fapt, la distrugerea noastră ca persoane, ca oameni, până la urmă, ca fiinţe.   

ÎNTREBAREA E...Trăim într-o lume indiferentă sau, de fapt, noi suntem indiferenţi la ce se întâmplă în jurul nostru?       

!!!Români, deşteptaţi-vă! Fiecare faptă bună, fiecare acţiune pe care o faceţi nu vă face să fiţi mai proşti. În ochii celorlalţi decădeţi deoarece ei nu s-ar fi putut gândi să procedeze la fel. Fiecare faptă bună pe care-o faceţi vă ridică deasupra celorlalţi. Nu trebuie să fiţi buni de faţadă. NEPĂSAREA DISTRUGE, MAI DEGRABĂ, CEEA CE SUNTEŢI VOI, DECÂT CE E ÎN JUR.   

Irimia Maria Mihaela Daria, Cercul de Relații Internaționale de la Palatul Copiilor din Dr.Tr Severin  ( clasa a X a, Colegiul Național “Gheorghe Titeica”)