Dintre cei trei candidați cu șanse reale pentru fotoliul de la Cotroceni, Viorica Dăncilă are cea mai slabă campanie și cel mai slab slogan. Afișele electorale sunt anoste, pe un fond alb inexpresiv, cu un limbaj al trupului într-o profundă disonanță cu sloganurile. Nu poți să stai cu mâinile încrucișate pe piept și să spui că ești alături de fiecare român sau un președinte implicat și muncitor. În prima ipostază, Viorica Dăncilă trebuia să aibă mâinile larg deschise pentru a-i cuprinde în brațe pe români. În cea de-a doua ipostază, mâinile trebuiau să fie întinse, să arate dinamism și implicare. Afișele, din punct de vedere grafic, exprimă amatorism și lipsă de creativitate.

Folosirea inițialelor numelui, VD, este din nou total neinspirată. Sloganul „Un președinte pentru fiecare român” aruncă în derizoriu cea mai importantă funcție din stat.

Președintele nu e un obiect de uz general. Președintele e o instituție. Înțeleg ca slogan „O pâine pentru fiecare român”, „O casă pentru fiecare român”, „Un loc de muncă pentru fiecare român”, dar nu un președinte.

Președintele nu este al individului, al cetățeanului, ci este al națiunii, al țării. Era mult mai inspirat sloganul „Un președinte al tuturor românilor”, în antiteză cu predecesorii Băsescu și Iohannis, care au fost președinții unor grupuri politice sau de interese. I-am comunicat premierului și staff-ului de campanie aceste observații.

Ca urmare sloganul un președinte pentru fiecare roman a fost înlocuit cu “alături de fiecare roman”,din punctul meu de vedere la fel de neinspirat și nefericit.

Un președinte nu poate rezona cu nevoile și aspirațiile individuale a 20 milioane de cetățeni.E curată utopie.

Un președinte nu poate fi moașa comunala dar poate fi un vizionar și un strateg care sa traseze liniile directoare de dezvoltare pe care sa se înscrie națiunea.

Avem nevoie de un președinte care să reconcilieze societatea și nu să o împartă antagonic în românii mei și românii lor.
Plus că Viorica Dăncilă are șansa de a deveni prima femeie președintă a României din istoria republicii.

În toată campania, imagologic și verbal, nu capitalizează acest atribuit al feminității și maternității. Trăim volens nolens în epoca matriarhatului.

Viorica Dăncilă putea să pozeze într-o mamă a națiunii care își iubește deopotrivă și în egală măsură pe toți fiii și fiicele ei. Voiam să simt mai multă emoție, empatie, solidaritate și dragoste în toată campania verbală și non verbală a prezidențiabilului Viorica Dăncilă.

Dacă va ieși din aceste clișee și stereotipuri vetuste, dând viață și culoare campaniei, poate să ajungă în finală și să-i dea ceva emoții lui Iohannis.

Deputat Av. Dr. Remus Borza