În ultimele două săptămâni, atât bursele asiatice, europene, cât și americane, au scăzut constant, pierderile înregistrate de companiile listate depășind 10.000 miliarde de dolari. Guvernele statelor europene, ale Chinei, Japoniei, Coreei de Sud și ale Statelor Unite au luat primele măsuri de contracarare a acestor efecte. În SUA, FED a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, respectiv de la 1,5% la 1%, reprezentând cea mai mare reducere din 2008 încoace. La fel a procedat și Banca Angliei, care a redus dobânda de referință de la 0,75% la 0,25%. Și Banca Canadei a redus dobânda de referință de la 1,75% la 1,25%, ajungând la cel mai mic nivel din 2009 încoace. Prin aceste decizii ale băncilor centrale se urmărește injectarea de lichiditate în piață la un cost scăzut care să permită companiilor aflate în dificultate să se salveze de la faliment.

Deși economia românească este puternic afectată de Coronavirus, în special în domeniul transporturilor și cel ospitalier (baruri, hoteluri, restaurante), BNR nu a luat nicio măsură, menținând nivelul dobânzii de politică monetară neschimbat din 2018, respectiv la 2,5%. Pe lângă aceste măsuri de politică monetară luate de marile economii ale lumii, guvernele țărilor respective au pus la bătaie pachete financiare și fiscale care să împiedice căderea economiilor lor în recesiune. Săptămâna trecută, Donald Trump a promulgat o lege prin care se alocă 83 miliarde de dolari pentru combaterea efectelor Coronaviruslui în economie și pentru dezvoltarea de vaccinuri. China a alocat 16 miliarde de dolari pentru combaterea epidemiei, iar cancelarul german Angela Merkel a anunțat un pachet financiar intre 17 si 50 miliarde de euro pentru stimularea economiei. Guvernul francez va scuti pe o perioadă determinată agenții economiei de plata unor contribuții sociale și taxe.

Banca Rezervelor din India va injecta în sistemul financiar 14 miliarde de dolari, iar guvernul Italiei își va asuma o creștere a deficitului cu 0,35% și va veni cu un pachet de 5 miliarde de euro pentru a sprijini economia celei mai afectate țări europene de COVID-19. Guvernul Coreei de Sud alocă 9,8 miliarde de dolari pentru a compensa impactul economic al epidemiei de Coronavirus.

În România, din păcate, avem alte priorități. Desemnarea candidaților pentru primării și Consilii Județene, alegeri legislative anticipate sau la termen, în timp ce zeci de mii de firme sunt cu un picior în groapă. Cel mai mare transportator aerian din Europa, Flybe, și-a cerut insolvența. Tarom, dar în primul rând Blue Air, sunt puternic afectate de suspendarea curselor pe relația Italia, Israel, Spania.

Într-o situație la limita insolvenței sunt și tur-operatorii și mii de hoteluri. Prin interzicerea exporturilor de medicamente vor fi afectate și fabricile de profil din România, cu atât mai mult cu cât, de vreo două săptămâni, sunt în imposibilitate de a-și achiziționa materia primă, importată preponderent din India și China, țări afectate puternic de Coronavirus. La bugetul României, de 360 miliarde lei, echivalentul a 80 miliarde euro, și la un deficit bugetar de 40 miliarde de lei, e aproape imposibil să găsim surse de finanțare și de compensare a pierderilor companiilor în dificultate. Cu toate acestea, va trebui să identificăm in Buget 100-200 de milioane de euro pentru a acorda ajutoare de salvare rambursabile pe o perioadă de 6-12 luni pentru companiile strategice și aici am în vedere transportatorii aerieni și producătorii de medicamente. Pentru ceilalți agenți economici din alte industrii, afectați de COVID-19, trebuie să venim cu măsuri fiscale prin care să îi scutim pe o perioadă de 3-6 luni de plata CAS sau CASS precum și prin preluarea la bugetul de stat a plății zilelor libere pe perioada suspendării cursurilor pentru părinții copiilor școlarizați în ciclul preșcolar și primar. Toate aceste măsuri s-ar putea să nu fie de ajuns și să nu putem evita o nouă criză economică. În acest context, Guvernul trebuie să își asume, în al 12-lea ceas, reforma marilor sisteme publice:administrație,sănătate,învățământ.Sa urmărească optimizarea cheltuielilor în sectorul bugetar, creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, crearea de excedente bugetare și comerciale și în primul rând susținerea și finanțarea investițiilor, singurele în măsură să dea sustenabilitate economiei românești. BNR, la rândul ei, trebuie să reducă dobânda de politică monetară într-un interval de 1,5-2%, trebuie să ia măsuri de creștere a gradului de intermediere financiară care în prezent este la 27%, cel mai mic din Europa, și să determine băncile comerciale să finanțeze și economia, nu doar statul.

Deputat Av. Dr. Remus Borza