Sâmbătă, 11 Aprilie 2020 00:00

După criza epidemiologică vine criza economică și alimentară (partea aII-a)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Trebuie să abandonăm discursul și politicile populiste. Nu poți da la popor decât după posibilități, nu după nevoi. Nevoile întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile.

Și atunci nu înțeleg întrecerea asta socialistă dintre opoziție și putere în a arunca cu pomeni în popor. Fratilor, înțelegeți că am ajuns la fundul sacului. Mâine, poimâine, nu o să avem nicio para chioară. Avem o datorie externă de peste 105 miliarde euro, plecând de la 0 în 1990! Ce am făcut cu atâta bănet? Nu am construit o școală, un spital, o fabrică. Din contra, am închis vreo 3000 de școli, 70 spitale și peste 8500 de fabrici, uzine și combinate! Ca efect al măsurilor de stimulare a economiei și de susținere a agenților economici afectați de Coronavirus, încasările la bugetul de stat au scăzut cu 40% în martie. În lunile următoare vor scădea și mai mult. Vom avea un nerealizat în colectare de peste 60 miliarde lei care, adunat la cele 40 miliarde lei deficit bugetar asumat prin legea bugetului de stat, vor da o gaură de 100 miliarde lei în bugetul țării, adică 10% din PIB! Ca sa înțeleagă toată lumea, am angajat cheltuieli de 400 miliarde lei și o să avem venituri de mai puțin de 300 miliarde. Împărțiți dumneavoastră, că mie îmi dă cu virgula. Ceea ce uită ai noștri strategi în politici bugetare este caracterul imprevizibil al veniturilor raportat la certitudinea cheltuielilor odată ce au fost angajate. Băncile românești nu vor mai putea finanța deficitul statului câtă vreme le-am decapitalizat cu vreo 10 miliarde euro în urma rescadențării pe 9 luni a ratelor pentru toți consumatorii de credite, respectiv 850 mii debitori persoane fizice și 145 mii debitori persoane juridice. Ca urmare a retrogradării ratingului de țară, nici băncile și instituțiile financiare internaționale nu se vor înghesui să ne finanțeze decât la costuri exorbitante.

Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, criza economică va fi dublată de una alimentară. Partea proastă e că nu numai visteria statului e goală, ci și cămara țării. Doar ”beciurile domnești” sunt pline și o să se umple și mai abitir în perioada următoare. Din producția de grâu, de peste 8 milioane tone realizată anul trecut, azi mai avem în țară în jur de 700 mii tone, inclusiv cu Rezerva de Stat. Restul l-am exportat. Având în vedere consumul lunar de peste 175 mii tone, în câteva luni riscăm să rămânem fără pâine. Putem suplimenta porția de circ, dar s-ar putea să nu țină de foame. Pe perioada stării de urgență ar trebui să suspendăm exportul de cereale. Anul agricol 2020 se anunță slab, luând în considerare seceta deja instalată în mai multe județe și care a afectat deja culturile pe câteva zeci de mii de hectare. Din 9.7 milioane hectare lucrate, avem irigații pe doar 800 mii hectare (în 1989 erau irigate 3.2 mil. hectare). Ar trebui ca statul să subvenționeze prețul energiei necesară alimentării stațiilor de pompare și punere sub presiune. E vorba de doar 122 milioane lei. Nici cu cărnița nu stăm mai bine. Din 10 milioane porci necesari pentru consumul anual, avem doar 2.4 milioane. La fel de prost stăm și la carnea de pasăre. Ne va trebui 1 miliard euro să importăm. Problema este dacă vom avea bani și de unde. Că toate țările vor fi afectate de criză. Din acest motiv, prioritatea 1 a Guvernului este de a direcționa resursa bugetară în agricultură. Un popor trebuie hrănit și în vremuri de pace și cu atât mai mult în vremuri de criză. În această perioadă se desfășoară lucrări de însămânțare pentru culturile de primăvară. Dacă făină nu o să prea avem, măcar mălai să facem. Că tot suntem o țară de mămăligari, spun unii mai răutăcioși. Doar că vreo 26 mii fermieri, care cultivă 6.5 milioane hectare de teren agricol, adică 2/3 din suprafața toatală, așteaptă și azi de la stat rambursarea accizei pe motorină aferentă trimestrului lV 2019!
Vorbim de doar 117 milioane lei, bani putini pentru stat, dar foarte mulți pentru fermieri. Agricultura trebuie prioritizată. Trebuie să încurajăm investițiile în acest sector. Raportat la potențialul agricol, putem dubla în 5 ani ponderea acestei ramuri în PIB. Securitatea alimentară e mai importantă decât Securitatea energetică sau chiar militară. Totul până la papa.

Deputat Av. Dr. Remus Borza

Citit 7125 ori