În contextul acesta, sunteți de acord cu ce a spus guvernatorul Mugur Isărescu, chiar ieri, că s-a dat prea mult fără a se ține cont de cât poate să ducă economia?
Eu lucrul acesta îl spun de zece ani de zile. Poate guvernatorul trebuie să fie de acord cu mine. Hai să mergem la arhivă, că doar verba volant, scripta manent. Iar documentele mele sunt ceva mai din urmă. Trebuie să ieșim din această greșeală de a da la toată lumea după nevoi. Nevoile poporului întotdeauna vor fi mai mari decât posibilitățile statului. Nu putem ruina statul. Deja l-am supraîndatorat, avem o datorie externă de peste 100 miliarde euro. Avem dezechilibre în ceea ce privește inflația, deficitul bugetar, deficitul structural și deficitul de balanță comercială. Doar în ultimii trei ani, am crescut cu 73 miliarde lei cheltuielile de personal și de asistență socială. Asta înseamnă plus 15 miliarde euro. Trebuie să creștem, așa cum spuneam, sănătos, pe producție și pe export, nu pe consum. Haideți să pregătim țara de criză. Să nu ne îmbătăm cu apă rece: va veni iar criza. De la marea criză din 1929, există deja un tipar după care se succed crizele. Ca și în Biblie: șapte ani de recolte bogate, de prosperitate, șapte ani de secetă, foamete și sărăcie. De la marea criză din 1929-1930, există o anumită ciclicitate. Șapte, zece ani de creștere economică, urmată de o perioadă de doi, trei ani de criză. Suntem la finalul unui atare ciclu de creștere economică, început în 2010 peste Ocean. Și trebuie să mai aveți în vedere un lucru: PIB-ul global e de 85 mii de miliarde dolari, dar datoriile națiunilor lumii sunt de 164 mii miliarde dolari, după FMI, și chiar 274 mii miliarde dolari după Institutul Internațional de Finanțe, adică 318% din PIB-ul global.
Va veni criza?
Ei, bravo. De parcă vă spun o noutate absolută. Sigur că va veni. Sunt 300 de mii miliarde dolari în titluri de valoare care nu au nicio acoperire în aur sau valute. Baloanele astea de săpun se vor sparge la un moment dat, pentru că nu putem să le rostogolim la infinit. Sunt niște șacali internaționali care fac bănet gras și mult în perioadele de criză, când cumpără la prețuri de chilipir industrii întregi care făceau sute de miliarde de dolari în perioada de boom economic și pe care le iau la o treime din valoare în criză. Istoria se repetă. Dar nu învățăm nimic din greșelile trecutului. Și în 2008 am avut o creștere economică record de 8,5% și investiții străine directe de 9,5 miliarde euro. Astăzi, când valoarea ISD-urilor e de 4 miliarde euro, zici că l-am prins pe Dumnezeu de un picior. Și atunci ziceam că suntem imuni la criză. Că ea nu va traversa Oceanul. Dar în 2009 ne-a lovit și pe noi din plin, când economia a scăzut cu 6,6%. Semnele unoi noi crize deja se văd în America, chiar și în Europa. Cei trei indicatori bursieri de pe Wall Street au dat deja avertismente în sensul acesta. Politica protecționistă a lui Trump și războiul comercial cu China și Europa nu vor face altceva decât să grăbească o nouă criză care este inevitabilă și inerentă.
Bun. O ultimă întrebare mai am pentru dumneavoastră. Ce se întâmplă cu Legea pensiilor, care a rămas să fie modificată în Parlament după decizia CCR, recalculările sunt întârziate. Mai mult, ministrul Muncii spunea că este nevoie și de angajări. Ce ne puteți spune?
Despre angajări nu poate fi vorba. Avem 1,4 milioane de bugetari, un număr suficient. Tot o guvernare PSD, și una foarte bună, a lui Adrian Năstase, și sper să fiți de acord cu mine, a demonstrat că statul, treburile țării pot fi gestionate și cu 800.000 de bugetari. Un stat, cu cât este mai suplu, cu atât este mai eficient. Noi am gonflat foarte mult administrația, am generat o hiper inflație instituțională. Avem și câte două, trei autorități, instituții, agenții care coordonează sau gestionează o problematică sau un domeniu. Din punctul acesta de vedere, trebuie să regândim, să reconfigurăm arhitectura instituțională din România. Bun, pensiile, să mă ierte Dumnezeu, au crescut, ca și salariile de altfel în sectorul bugetar. Sigur, am toată înțelegerea pentru pensionari, pentru părinții noștri, chiar au muncit. Ei au construit ceea ce noi, urmașii lor, ne chinuim de 30 de ani să risipim. Dar și aceste majorări de pensii și de salarii în sectorul public trebuie să țină cont de posibilitățile statului. E bine să învățăm să ne întindem picioarele după câtă plapumă avem. Vor fi discuții, așteptăm acum și de la ANAF niște proiecții, pentru că, până la urmă, nu e rea voință, dar trebuie să existe și acoperire bugetară. Dar sunt niște angajamente asumate prin programul de guvernare în ceea ce privește creșterea punctului de pensie și a pensiei minime de la 1 septembrie. Toate aceste angajamente vor fi duse la îndeplinire, tocmai de aceea s-au făcut și aceste schimbări la nivelul ANAF și vor fi și alte schimbări pe zona de colectare sau zona economică. Angajamentele PSD pe zona socială vor fi respectate, dar mai trebuie făcute niște analize.
Am înțeles. Și acum, chiar o ultimă întrebare, că mă leg de ceea ce ați spus mai devreme de instituțiile hipergonflate. Ne așteptăm la reduceri de personal?
Nu, nu. Nu am vorbit niciodată de reduceri de personal, să plece 100, 1.000 sau 100.000 de bugetari. Eu am vorbit de o nouă regândire, așezare, de o nouă arhitectură instituțională. Dacă ar fi după mine, e loc să plece. Sunt foarte multe instituții care au deficit de personal. Acum ce facem: luăm de la patronii din privat și îi aducem la stat?! Sunt și așa multe instituții care au excedent de personal. Până la urmă, angajatorul e unul singur: statul. Să cerem organigramele acestor instituții și ștatul de funcții și între ele să jonglăm cu personalul. Unde e deficit să luăm de la alte instituții care au excedent de personal. Lucrurile astea cred că pot fi făcute. Nu sunt de acord să angajăm din extern, din privat. Avem 1,4 milioane de bugetari care ar trebui remunerați după criterii de eficiență și competență. Peste tot, mai ales în administrație, avem excedente de personal, chiar și în învățământ și sănătate. Să nu credeți că mă refer aici la medici. Suntem, în continuare, în deficit. Avem 34.000 de medici la stat și încă vreo 20.000 în privat. Dar mergeți la orice spital municipal sau județean și o să vedeți 30-40% dintre anagajați sunt personal TESA. Spitalele sunt instituții de sănătate, nu societăți de recrutare personal sau de contabilitate. Nu vorbim evident de disponibilizări, dar nu se pune problema nici a angajărilor de personal. Guvernul, din punctul meu de vedere, trebuie să facă trei lucruri: reformă, reformă și iar reformă. Reforma administrației pe modelul polonez. Ei au făcut în anii 90 o reformă radicală a administrației. S-au reîntors la modelul administrativ din perioada interbelică. Din 4.600 de UAT-uri, după reformă, au rămas sub 2.000. România, o țară mai mică decât Polonia ca suprafață și populație, nu poate să defileze în continuare cu 3.200 de unități administrativ teritoriale. Populația României nu s-a dublat în ultimii 30 de ani. Din contră, am pierdut 4 milioane de români vrednici, în puterea vârstei, oameni muncitori, care au luat calea pribegiei, au migrat în alte țări la care contribuie, în fiecare an, cu peste 100 miliarde euro la crearea PIB-ului. Avem deja sute de comune sub 1.500 de locuitori, cât prevede legea. Din punctul meu de vedere, se impune o comasare a acestor unități administrativ teritoriale. Dăm 35 miliarde euro în fiecare an administrației locale. Cu toate acestea, 2/3 din satele țării nu au acces la asfalt, canalizare, apă curentă, gaze. România secolului XXI este țara celor 10.000 de km de drumuri de pământ. Haideți să dirijăm resursa financiară cu prioritate pe zona de investiții, pe zona de dezvoltare sustenabilă. Reforma marilor sisteme publice sigur că trebuie asumată de Guvern. Reforma statului, modernizarea și eficientizarea instituțiilor lui. Avem un referendum recent pe modificarea Constituției. La fel am avut în 2009, când au venit 9 milioane de români și au zis 300 de parlamentari. Din punctul meu de vedere, da. Și la Guvern mai putem reduce din ministere, din 27 de ministere să venim cu un Guvern mai suplu, cu mai puține ministere. Aceeași abordare o am și în ceea ce privește agențiile și autoritățile statului. Mai răruț, că e mai drăguț. Și e mai eficient. Și rămân mai mulți bani să mai facem și o fabrică în România, și un combinat, și o uzină. Adică și lucruri care să dăinuie generațiilor care vin după noi. Nu doar ce consumăm astăzi.
Deputat Av. Dr. Remus Borza