În acest context, în România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr 111/2022) - cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice. Astfel, între prestator şi beneficiar se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice, informează Agerpres. Utilizarea tichetului este restrânsă la prestatorul de servicii casnice, al cărui nume și informații sunt completate pe tichet.
Cine poate primi aceste vouchere
Activitatea include: servicii de curăţenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent.
La achiziţia tichetelor de activităţi casnice, beneficiarul casnic suportă doar valoarea nominală a acestora, costul de tipărire şi de distribuire fiind suportat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Legea stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice.
Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani. Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.
"Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activităţi casnice este de 15 lei, nu este transferabil şi nu poate fi utilizat pentru achiziţia altor bunuri şi servicii. Legea defineşte activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar. Activitatea nu este efectuată în scop comercial şi include servicii de curăţenie, igienizare, spălat/călcat rufe, croitorie, preparare a hranei, îngrijire corporală, hrănire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent", mai arată analiza.
Printre avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024 se menţionează faptul că tichetele de activităţi casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil - prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.
Totodată, prestatorii casnici devin asiguraţi la sistemul de pensii, precum şi la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc şi contribuţia la sănătate) în anumite condiţii;
Pe de altă parte, prestatorii casnici pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.
Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat, încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.
În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale. Angajatorii care au cumpărat şi acordat într-un an cel puţin 600 de tichete pentru acelaşi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete în anul următor, pentru fiecare angajat pentru care au cumpărat şi acordat minimul de tichete.