Luni, 21 Ianuarie 2019 19:30

Recursul compensatoriu versus decizia CCR pe protocoale

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cel mai discutat și disputat subiect al săptămânii a fost crima de la Mediaș, având ca autor un recidivist eliberat condiționat în mai 2018. Lumea s-a inflamat, iar opoziția, în frunte cu președintele Iohannis, a politizat și speculat la maxim subiectul ca parte a unei strategii de a distrage atenția opiniei publice de la recenta decizie a CCR, prin care au fost declarate neconstituționale protocoalele semnate de Parchetul General cu SRI în 2009 și 2016, în urma cărora mii de persoane au fost cercetate abuziv. Trebuie să înțelegem cu toții că și persoanele condamnate sunt oameni și au o serie de drepturi, inclusiv acela de a fi eliberate condiționat la efectuarea unei fracții din pedeapsă. Conform art.100 din Codul Penal, condamnații la o pedeapsă cu închisoare mai mare de zece ani pot fi liberați condiționat după efectuarea unei fracții de trei pătrimi din pedeapsă. Marius Rusu, autorul crimei de la Mediaș, a fost condamnat în 2004 la o pedeapsă de 13 ani, echivalentul a 4.748 de zile.

Pentru a beneficia de liberare condiționată, trebuia să execute fracția de trei pătrimi, respectiv 3.561 de zile. La data de 3.05.2018, când a fost luată în discuție liberarea condiționată de Comisia din cadrul Penitenciarului Deva, avea deja efectiv executate 3.634 de zile, cu 73 de zile mai mult decât era necesar. Cele 408 zile câștigate în baza recursului compensatoriu nu au fost luate în calcul de către Comisie, pentru că avea deja fracția cerută de lege executată. Procurorul a pus concluzii de admitere a cererii, atât în cadrul Comisiei de la Penitenciar, cât și în fața Judecătoriei Deva, care a dispus liberarea condiționată în data de 16 mai 2018. Aceasta e legea, acesta e adevărul, restul e politică,propaganda și manipulare.

Sigur, sunt de acord că trebuie să înăsprim pedepsele pentru infracțiunile cu violență – viol, tâlhărie, crimă – mergând până la închisoare pe viață. Dar asta nu înseamnă că putem refuza dreptul unui inculpat condamnat pentru orice infracțiune de a fi eliberat condiționat. E un drept stipulat în legislația internă și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Legea recursului compensatoriu a fost demarată de Guvernul Cioloș, ca urmare a unei decizii CEDO, și trecută prin cele două Camere ale Parlamentului. Faptul că inițiatorul, Ministerul Justiției, condus la vremea respectivă de Raluca Prună, acorda un beneficiu de trei zile câștigate la 30 de zile executate și Parlamentul a acordat șase zile la lună pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, nu schimbă fondul problemei. Mai mult decât atât, legea a fost declarată constituțională de către CCR. În toate țările civilizate, la o anumită perioadă de timp, Parlamentul, Guvernul sau Președintele dau astfel de acte de clemență. Statistic, în toată lumea, în jur de 20% din beneficiarii unor atare măsuri recidivează. În România, media este sub 7%.

Recunosc că e multă violență în societatea românească în ultimii 30 de ani. Toate acele valori și principii pe care s-a format și consolidat națiunea română au fost aruncate la coș după 1989. Legislația era fermă, iar Poliția descuraja din fașă manifestările antisociale și grupările infracționale. După 90, asistăm la o recrudescență a fenomenului infracțional și la o ineficiență crasă în combaterea acestui fenomen. Sunt peste 600.000 de dosare penale nesoluționate cu autori necunoscuți, ceea ce relevă o carență majoră în activitatea Poliției și Parchetelor.

Citit 11534 ori