„Am intrat în politică la 45 de ani. După ce mi-am făcut un rost şi un nume în viaţă. Muncesc de la 18 ani. În ultimii 10 ani, chiar 14 ore pe zi. Am fost timp de 23 de ani un avocat de succes şi în ultimii 17 ani, unul dintre cei mai respectaţi practicieni în insolvenţă din România. Am fost un om onest, drept şi curajos. M-am luptat cu băieţii deştepti de la Hidroelectrica care au dat un „tun” companiei de peste 2 miliarde euro şi, după 5 ani şi peste 250 de procese, i-am înfrânt. Am salvat zeci de companii de la faliment, am dat o pâine la zeci de mii de români şi peste 3 miliarde euro la bugetul de stat. Speram ca experienţa mea profesională, ca avocat şi ca manager al situaţiilor de criză, să fie valorizată şi în politică. Dar nu s-a întamplat acest lucru. Şi nici nu se va întâmpla câtă vreme România va fi condusă de aceleaşi partide care în ultimii 29 de ani au guvernat-o. Rezultatele proastei guvernări le-am trăit pe pielea noastră.

Resursele ţării le-am vândut pe 2 lei, industria am pus-o pe butuci, 4 milioane de români şi-au pierdut locul de muncă şi au luat calea exilului. Consecinţa dezindustrializării, înseamnă, în primul rând, un deficit comercial anual de 15 miliarde euro. Cu toate măsurile populiste luate de guvernele ţării în ultimii ani, 7 milioane de români trăiesc în sărăcie. Mai mult decât atât, am îndatorat generaţiile viitoare cu peste 100 miliarde euro, la care numai în contul dobânzilor, am plătit anul trecut 3 miliarde euro, cât 2 autostrăzi, Comarnic - Braşov sau cât 3 autostrăzi Pitești - Sibiu. Pământul bunilor şi străbunilor şi codrii seculari ai patriei au ajuns în mâinile străinilor. În toată această interminabilă tranziţie de nicăieri spre niciunde, în care România a fost redusă la statutul de colonie, de ţară neguvernabilă, de ţară a nimănui, şi noi cetăţenii am fost victimile unui perfid proces de dezumanizare, de degradare a conştiinţei naţionale. Am devenit sclavii banului şi ai puterii, cerând ostentativ drepturi, uitând că avem şi obligaţii. Ne-am pierdut rădăcinile, abandonând acele valori şi principii pe care s-a clădit naţiunea română. Ne-am pierdut credinţa, respectul, dragostea, compasiunea, simţul datoriei. În originala noastră tranziţie, am promovat doar mediocritatea, nonvaloarea, promiscuitatea, trădarea şi delaţiunea. Curvele, hoţii, proştii şi acoperiţii au făcut carieră. Oamenii competenţi, oneşti şi integri au fost marginalizaţi. Acei români care dau conţinut şi substanţă vieţii, care ar putea să inspire şi să motiveze generaţiile de tineri de după 90 au fost supuşi unui linşaj mediatic sau pur şi simplu condamnaţi la anonimat.