Ştim că durata lactaţiei la vacile de lapte este de 305 zile. Pe parcursul ei, furajarea se face diferenţiat, existând două perioade: primele 100 de zile de la fătare (faza ascendentă); de la 100 zile până la înţărcare. Întrucât necesarul de energie şi de substanţe nutritive al unei vaci este influenţat de evoluţia curbei de lactaţie, precum şi de starea fiziologică, modul de hrănire trebuie adaptat acestor cerinţe.
Alimentaţia în perioada colostrală
Odată cu fătarea începe perioada colostrală, care are o durată de până la 7 zile. Imediat după fătare, pentru a se susţine efortul depus, vacilor li se pot administra terciuri apoase de tărâţe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale (1 kg de concentrate la 5 kg de apă), în cantităţi de 10-15 kg. Se va asigura şi accesul la fân de bună calitate, de preferinţă fânuri cultivate (lucernă, amestec de graminee cu leguminoase) sau otăvuri. În zilele următoare se menţine fânul la discreţie, iar amestecurile de concentrate se vor da în cantităţi crescânde, astfel ca la sfârşitul perioadei să se ajungă la 3-4 kg/zi.
Alimentaţia în primele 3 luni de lactaţie
După perioada colostrală, în hrană se introduc suculentele, în cantităţi crescânde, astfel ca la 8-10 zile de la parturiţie raţia să fie completă. Din acest moment se practică o alimentaţie de stimulare a producţiei de lapte care să corespundă valorilor de necesar suplimentate. Este şi perioada în care vacile răspund foarte bine la utilizarea nutreţurilor concentrate, motiv pentru care se administrează pentru a se pune în valoare potenţialul productiv al animalelor. Este perioada cu alimentaţia cea mai abundentă, aceasta deoarece în acest interval de 90-100 zile se poate obţine până la 70% din producţia totală de lapte a lactaţiei.
Raţie pentru primele 100 zile de lactaţie
În continuare prezentăm o raţie întocmită pentru o vacă cu o producţie zilnică de 35 litri de lapte (cu 3,8-4% grăsime) şi o greutate corporală de 650 kg, care se află în primele 100 zile de lactaţie, respectiv în faza ascendentă a curbei de lactaţie (tabelul 1). Pentru o astfel de producţie, cerinţele animalului sunt relativ mari, pentru a asigura starea de saţietate, conform tabelelor de normare, având nevoie de 26,6 kg SU sau 16-18,1 kg UIDL, pentru energie 24,50 UNL, pentru proteină 2100 g PDI etc.
Dacă se practică furajarea din stoc este bine să asigurăm o raţie de bază formată din fân sau din semifân de lucernă, ca sursă de proteină, şi un siloz de porumb recoltat în faza de pârgă pentru energie. Cele două furaje, în cantităţi de 8 kg fân şi 25 kg siloz, satisfac saţietatea animalului prin depăşirea minimului de 16 UIDL. Se observă că din punct de vedere energetic se poate obţine o producţie de 14,9 l până la 16,4 litri de lapte, dacă facem calculul în PDIE. Dacă în această perioadă nu vom administra şi alte categorii furajere, producţia de lapte va oscila între 14,9 l şi 16,4 l, putând fi chiar mai ridicată, dar vaca slăbeşte dacă este „bună de lapte”, deoarece face apel la rezervele corporale.