ICCJ a stabilit, prin Decizia nr. 19/2022, că „în interpretarea art. 85 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei de urmaş este atât vârsta standard de pensionare din Anexa nr. 5 a Legii pensiilor nr. 263/2010, cât şi vârsta standard de pensionare redusă în condiţiile legii”.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede, la art. 85 alin. (1), că soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
Sintagma „vârsta standard de pensionare” din Legea pensiilor a fost motivul pentru care a fost trimisă în judecată o casă de pensii din țară, deoarece a oprit acordarea pensiei de urmaș, după șase luni, soției supraviețuitoare pentru că aceasta nu împlinise vârsta standard de pensionare conform anului de naștere, ci se pensionase mai devreme pentru că îndeplinise condiția stagiului complet de cotizare cu reducerea vârstei standard de pensionare. Legea pensiilor prevede că persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare în funcție de timpul petrecut în aceste condiții.
Sectorul vitivinicol românesc este unul dintre cele mai mari din UE. România are o tradiție în ceea ce privește recoltarea strugurilor și producția de vin. Acest aspect se datorează condițiilor meteorologice, reliefului și solurilor adecvate. În 2018, conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, din punct de vedere al suprafeței viticole, România era a 11-a țară din lume și a 5-a din UE, cu 171.233 ha de suprafețe viticole destinate producției de vin. Cu toate astea, fondurile alocate de stat și proiectele de finanțare au avut de suferit.
De anul acesta Ministerul Agriculturii ar putea finanța acest sector, fiind vorba de 3 milioane de euro. În România, jumătate din suprafața viticolă este plantată cu soiuri hibride de struguri deținute de persoane juridice. Primii 10 producători de vin din România administrează peste 15.900 de hectare. În 2016, valoarea pieței vinului a ajuns la 218 milioane de euro. La acel moment era controlată de 25 de producători, a căror cifră de afaceri este de cel puțin 1 milion de euro fiecare. Datele arătau o pondere cuprinsă între 45% și 49% din totalul pieței vinului din România.
În 2014, existau 332 de hectare certificate ca fiind ecologice, suprafață reprezentând între 0,19-0,18% din suprafața de vii și livezi, iar cumulat 0,11% din suprafața totală cultivată. Procentul de podgorii ecologice în totalul vinului național reprezintă 0,18%. În ceea ce privește piața produselor vitivinicole, majoritatea producătorilor români se axează în principal pe comercializarea unei cantități mari de vinuri. toate sunt conform unui nivel calitativ standard în conformitate cu legislația în vigoare. Mulți producători de vinuri au încercat să își concentreze producția și vânzările pe vinurile premium și premium superior. Acest segment a asigurat prețuri de vânzare mai mari.
