Tribunalul Arbitral a respins integral pretențiile EFT AG în cuantum de 80 milioane euro, reprezentând despăgubiri ca urmare a pretinsei neexecutări culpabile de către Hidroelectrica a Contractului de furnizare energie electrică încheiat între părți.
Contactat de redactorii DCNews, Remus Borza a făcut următoarele declarații: „Se încheie azi lunga epopee a litigiilor cu băieții deștepți, începută în iunie 2012, și care a constat în 279 de procese, derulate fie în fața instanțelor de judecată din România, fie în fața instanțelor arbitrale din Elveția și Statele Unite sau în fața instanțelor naționale din Austria. Pe 24 decembrie, Instanța arbitrală de la Berna a respins în totalitate cererea EFT AG, formulată împotriva Hidroelectrica, prin care solicita 80 milioane euro, cu titlu de daune pentru denunțarea de către administratorul judiciar EURO INSOL a contractului de furnizare energie electrică. Chiar dacă exista o clauză arbitrală în contractul dintre părți, câtă vreme EFT AG a exercitat toate acțiunile și căile de atac, în România, la instanțele de drept comun, Tribunal, Curte de
Apel, Înalta Curte de Casație, pierzând toate aceste procese, ulterior nu se mai putea prevala de clauza arbitrală pentru a investi un Tribunal Arbitral cu aceste pretenții. Acesta a fost punctul de vedere al administratorului judiciar al Hidroelectrica și al firmei de avocatură Leaua și asociații, care a convins, după mai bine de patru ani de la deschiderea dosarului arbitral, și arbitrii desemnați în cauză. Această victorie vine la mai puțin de o lună după ce Hidroelectrica și statul român au câștigat un litigiu arbitral declanșat de un alt trader de energie, ALPIQ AG Elveţia, la ICSID Washington (Centrul Internaţional pentru soluţionarea diferendelor din domeniul investiţiilor din Grupul Băncii Mondiale), prin care cerea cu titlu de daune suma de 450 milioane dolari.
Pe 20 iunie 2012, Tribunalul București a deschis procedura insolvenței împotriva Hidroelectrica. La acel moment, perla energeticii românești era cea mai îndatorată companie din România, având datorii de 5,3 miliarde lei. Încheiaseră exercițiile financiare 2011 și 2012 cu o pierdere de peste 600 milioane lei și aveau o trezorerie netă negativă de 783 milioane lei. Una din cele nouă cauze ale insolvenței identificate de administratorul judiciar consta în încheierea și derularea unor contracte de vânzare energie în condiții dezavantajoase companiei de stat. Prin cele 11 contracte încheiate de Hidroelectrica cu firme de trading de energie, controlate în mare parte de
Bogdan Buzăianu, Hidroelectrica se angaja să vândă mai mult de jumătate din producția de energie la prețuri situate mult sub costul de producție. Astfel, în iulie 2012, la momentul denunțării contractelor, prețul de vânzare varia între 103 lei și 132 lei/ MWh, câtă vreme prețul de cost era de 184 lei/MWh, iar prețul minim în piață era 220 lei/MWh. Doar în perioada 20062012, din derularea acestor contracte, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde euro. Și ar mai fi pierdut încă pe atât până pe 31 decembrie 2018, dată la care urmau să expire contractele cu băieții deștepți. Ca urmare a denunțării contractelor de către administratorul judiciar, traderii au deschis peste 250 de procese Hidroelectricii, cerând daune de 1,6 miliarde euro. Toate procesele au fost câștigate de compania de stat.
În urma unui amplu proces de restructurare operațională și managerială, Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România cu o EBITDA de 73%. În insolvență, Hidroelectrica a reușit să stabilească trei premiere: să-și plătească datorii de peste 1,2 miliarde euro la valoare nominală, fără să aplice haircut, precum în cazul altor insolvențe, să dea dividente acționarilor de peste 350 milioane euro anual și să devină cea mai profitabilă companie din România, depășind eterna rivală OMV Petrom, cu o cifră de afaceri de patru ori mai mare decât a Hidroelectricii. Maurul și-a făcut datoria, Maurul poate să moară.”
Deputat Av.Dr. Remus Borza
