La finalul dezbaterii parlamentare pe moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanțe, Teodorovici a anunțat că OUG 114 va fi modificată și pusă in acord cu partenerii de dialog din industriile vizate de actul normativ.Am anticipat,încă din Decembrie,un astfel de compromis. Și de data aceasta, statul a cedat la presiunea cancelarilor străine și a multinaționalelor. Pe fond, această ordonanță era corectă, întrucât sancționeaza un comportament neloial al multor agenți economici în relația cu statul. Nu avem școli moderne, nu avem spitale noi, nu avem autostrăzi și pentru că nu ne plătim impozitele sau recurgem la tot felul de inginerii financiare pentru a plăti un impozit cât mai mic.

Socoteala de-acasă cu cea din târg nu se potriveste

Bugetul de stat este construit pe un curs de schimb nerealist, de 4,67 lei/euro, câtă vreme azi 1 euro se tranzacționează cu 4,77, fiind foarte probabil să avem foarte curând un curs de schimb de peste 4,8 lei/euro. Nivelul inflației de 2,8%, avut în vedere de Guvern la fundamentarea bugetului, este și el nerealist, în condițiile în care, în februarie, am înregistrat o inflație de 3,8%, iar prețul produselor alimentare a crescut cu 4,46% și a celor nealimentare cu 3,74%. În ultimii doi ani, prețul multor produse alimentare s-a dublat sau chiar triplat: cartofii de la 1,20 la 3,88 lei/kg, laptele de la 2,60 la 5,90 lei, portocalele de la 3 la 6 lei, conservele de carne de la 4,5 la 7,2 lei etc.

Previziune pentru România

Estimarea mea privind creșterea economică pentru 2018 este undeva în intervalul 3,5 – 4%. Asta înseamnă că și veniturile bugetare vor fi mai mici decât cele prognozate. O creștere cu 46 miliarde lei a veniturilor, de la 295 miliarde lei anul trecut la 341 miliarde lei anul acesta, este nerealistă și imposibil de realizat de o instituție – ANAF – anacronică, nereformată și neinformatizată. Consecința: depășirea deficitului bugetar de 3%, câtă vreme Guvernul a angajat pentru anul în curs cheltuieli de 367 miliarde lei, cu 53 miliarde lei mai mari decât nivelul cheltuielilor consemnate anul trecut. Oricum, ca urmare a majorării alocațiilor pentru copii de la 84 la 150 lei, legea plafoanelor a fost corectată în sensul majorării deficitului bugetar de la 2,55 la 2,76%, periculos de aproape de ținta de deficit de 3%. Și anul acesta, asistăm la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor de personal și a celor de asistență socială, care au atins nivelul record de 211 miliarde lei, cu 31 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Majoritatea ordonatorilor de credit au primit bugete chiar duble față de 2018. Ministerului Economiei i-au fost alocate 620 milioane lei, cu 385 milioane lei mai mult decât execuția bugetară de anul trecut. Bugetul Ministerului Educației Naționale a crescut de la 21 la 30 miliarde lei. Este contraproductiv să menținem aproape 300.000 de salariați în învățământul de stat câtă vreme populația școlară a scăzut cu 2,5 milioane de copii și tineri și câtă vreme s-au închis peste 7.000 de unități de învățământ. Și Ministerul Sănătății aproape că își dublează bugetul, de la 5,7 la 10 milliarde lei, cumulând împreună cu bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate 46 miliarde lei. Asta nu îi împiedică pe salariații din sistemul public de sănătate să facă greve sau să ceară salarii mai mari, deși, în ultimii doi ani, salariile s-au dublat. Nu îi împiedică pe unii să ia șpagă sau să condiționeze actul medical de primirea plicului și nu diminuează mortalitatea ridicată, cauzată de culpa medicală, neglijență sau indolență, ori de infecțiile nosocomiale. Și Ministerul Transporturilor are un buget mărit cu 4 miliarde lei, față de anul trecut, de la 7,5 la 11,6 miliarde lei. Să sperăm că, după trei ani în care nu am dat niciun km de autostradă, anul acesta vom livra măcar 100. Ministerul Justiției, Ministerul Public, ÎCCJ și CSM au un buget cumulat de 6 miliarde lei, de zece ori mai mult decât bugetul Ministerului Economiei sau al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat ori de 22 de ori mai mult decât bugetul Ministerului Energiei. Asta nu îi împiedică pe magistrați să facă greve contrar legii sau să refuze aplicarea ori respectarea legii.

Vineri, Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2019,nu înainte de a declara că şi-ar fi dorit să promulge un buget bun, dar „n-a fost să fie”.Ca sa-l parafrazez pe președintele tuturor romanilor as spune:Ghinion!