Bazinul are o rezistenţă cu termostat, ce menţine temperatura laptelui la 37-38oC. La 7-8 instalaţii în funcţiune, se asigură un automat de schimb, care se poate conecta uşor la reţeaua de apă şi la instalaţia electrică.Alăptarea artificială a mieilor şi iezilor permite un consum voluntar de substituenţi de lapte la discreţie, în funcţie de nevoile fiecărui individ. Schema de alăptare se livrează odată cu laptele praf.
Alăptare artificială în „trei paşi”
În faza de învăţare (3-4 zile) mieii sau iezii sunt aduşi în ţarcurile mici din boxe şi după o perioadă de înfometare de 4-6 ore, se prinde fiecare şi se învaţă individual cu suptul la tetina automatului, de mai multe ori pe zi (10-15 ori).
Prima săptămână de viaţă este foarte critică, unii produşi refuzând să sugă la tetină, iar alţii nu se acomodează sistemului artificial de alăptare, astfel că mortalitatea ajunge frecvent la 10-12 la sută.
După ce produşii se obişnuiesc cu suptul la tetină, se desfiinţează ţarcurile mici, iar iezii/mieii se ţin câte 40-50 capete în boxă.
Alăptarea propriu-zisă (30-90 zile) este foarte variabilă, ca durată, şi se face în funcţie de preferinţa consumatorilor pentru o anumită carne, preferinţă stimulată prin politica de preţuri.
Opţional, hrănirea mieilor sau a iezilor înţărcaţi ultratimpuriu, se poate face astfel:
- numai cu substituenţi de lapte pe toată perioada îngrăşării (carnea albă), consumul fiind la miei de 1-1,5 l în primele două săptămâni; 2-2,5 l în următoarele două săptămâni şi 2,5-3 l după o lună, revenind un spor mediu zilnic (s.m.z.) de 250-300 g la miei şi 1,5-2 l lapte, iar la iezi, cu un s.m.z. de 150-200 g;
- numai cu substituenţi de lapte, două săptămâni, şi apoi cu substituenţi şi granule sau furaj combinat, cu un conţinut în proteină brută (PB), conform vârstei, de (18-14%), asigurat în automate de concentrate, tot la discreţie. Îngrăşarea durează până la 100 zile, când mieii de 30-32 kg, sau iezii de 22-25 kg, ating greutăţi corporale comerciale.
Înţărcarea (6-7 zile), se face numai dacă meii sau iezii vor fi îngrăşaţi, după înţărcare, cu furaje solide.
Avantaje şi dezavantaje
Această tehnologie nu elimină însă riscul apariţiei unor boli contagioase (ectima contagioasă, anaerobioză), care pot provoca uneori daune grave.
- Destul de frecvent, apare diareea, având drept cauze dozarea incorectă, temperatura de distribuire neadecvată, deprecierea laptelui praf etc. Reducerea tainului şi folosirea unui antidiareic specific sunt metode care rezolvă majoritatea cazurilor de diaree.
- Alăptarea artificială a mieilor şi a iezilor, prin folosirea automatelor multibiberon de preparat substituenţi şi a automatelor de concentrate, asigură o productivitate foarte ridicată (cel puţin 1000 mieii sau iezi pe lucrător), viteză mare de creştere şi eficienţă economică ridicată, asigurând o rată a profitului de 30-40 la sută).