Animalele prezinta adaptari fiziologice si comportamentale atat la temperaturi ridicate, cat si la temperaturi scazute. In cazul temperaturilor ridicate organismele animale manifesta adaptarea comportamentala cunoscuta sub denumirea de estivare sau somnul estival. La temperaturi scazute manifestarile adaptative sunt reprezentate de starea de amortire, letargia sau somnul de iarna, hibernarea si migratia.
Estivarea (somnul de vara ) este o adaptare complexa specifica organismelor nevertebrate, precum si vertebratelor inferioare care isi duc viata in biotipuri xerofile. Pe durata acestui mecanism adaptativ are loc o reducere a metabolismului sau chir intrarea intr-o stare de inactivitate.
Din punct de vedere comportamental animalele care estiveaza incearca sa se sustraga actiunii directe a factorului termic prin ascunderea in sol, sub pietre sau frunze, incetarea hranirii. Toate aceste atitudini concura la reducerea functiilor metabolice si deci la asigurarea unei stari homeostatice. Aceste stari pot fi efemere, animalele reluindu-si functiile fiziologice normale odata cu optimizarea valorilor termice ambientale. Practic estivarea se poate repeta pe perioada calduroasa de mai multe ori. Daca animalele nu s-ar fi adaptat prin estivare la temperaturile ridicate ele ar fi fost expuse mortii prin deshidratate sau supraincalzire. Din punct de vedere biologic fenomenul este considerat de catre unii specialisti, ca nefiind deosebit de hibernarea propriu-zisa ,caracterizindu-se ca si acesta, prin scaderea temperaturii corpului cu citeva grade fata de cea a mediului. Starea de estivare este intilnita la protozoare, crustacee inferioare, insecte, pesti, broas
te testoase desertice si larve de libelule. Crustaceele pot ramane in stare de amortire, in solul uscat, timp de 50-60 de zile. Scoicile si melci pe perioadele secetoase ale verii se infunda in mal unde raman atata timp cat dureaza perioada nefavorabila. Fenomenul de estivare este intalnit si la mamifere, acest comportament fiind specific popandaului si soarecelui de mesteacan. Lemurul de Madagascar (animale asemanatoare maimutelor) poate manifesta si el somnul de vara, la fel ca si ariciul de Sahara. La acesta specie temperatura este cu aproximativ 2-4 grade Celsius mai scazuta fata de cea a mediului exterior. In zonele geografice unde temperaturile ridicate se mentin pe o durata mai lunga de timp, la anumite specii endemice pot surveni modificari de bioritm, unele specii din animalele diurne pot sa devina animale nocturne, evitand in acest fel temperaturile ridicate din timpul zilei.
Sunt cunoscute specii de animale care estiveaza si hiberneaza cum ar fi broasca testoasa de stepa iese din hibernare in luna februarie –martie si intra in estivatie la inceputul lunii iunie. Popandau lui Eversman intra in somnul estival in luna agust, iar popandaul mic incepe estivarea in luna iulie. In anumite imprejurari mai ales cand are loc uscarea vegetatiei, aceste animale trec direct din somnul estival in cel de iarna, viata lor activa rezumandu-se la doar 3-4 luni pe an.